Prețul petrolului a fost subiectul principal al știrilor în ultimele săptămâni, înregistrând creșteri și scăderi neobișnuite. Acesta se tranzacționează acum cu peste o treime mai mult decât înainte de începerea conflictului, influențat de atacuri aeriene asupra infrastructurii energetice și de închiderea strâmtorii Ormuz, un punct crucial pentru transportul a unei cincimi din abastezările mondiale de petrol, conform bbc.com.
👉 Volatilitatea record a prețului petrolului Brent și factorii de influență
Pe parcursul zilei de luni, prețurile au fluctuat dramatic, fiind descrisă de editorul economic al BBC, Faisal Islam, ca fiind cea mai volatilă zi de tranzacționare a petrolului din istorie. Cele mai multe discuții sunt centrate pe prețul petrolului Brent, un reper internațional important pentru petrol. Contractele de cumpărare și vânzare a petrolului sunt adesea referite la Brent, influențând semnificativ costurile globale ale energiei.
Conform lui Lindsay James, strategist de investiții la Quilter, majoritatea petrolului este tranzacționat pentru livrare la o dată viitoare, iar prețurile cresc acum din cauza îngrijorărilor legate de aprovizionare în lunile următoare. Cu câteva zile înainte de atacurile SUA și Israelului asupra Iranului, petrolul se tranzacționa la aproximativ 71 de dolari pe baril, dar prețurile au crescut drastic odată cu începerea conflictului.
👉 Reacții internaționale și măsuri privind rezervele strategice
Declarațiile liderilor mondiali au influențat considerabil fluctuațiile de preț. Săptămâna trecută, Financial Times a publicat un avertisment alarmant din partea ministrului energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, care a declarat că se așteaptă ca toți exportatorii de petrol și gaze din Golf să oprească producția în câteva zile, ceea ce a dus la creșterea prețurilor petrolului la un maxim de doi ani. După redeschiderea piețelor, prețurile au atins aproape 120 de dolari pe baril.
Însă, au apărut rapoarte despre o posibilă eliberare masivă a stocurilor de urgență, coordonată de Agenția Internațională a Energiei (IEA). Președintele american Donald Trump a descris războiul ca fiind "foarte complet", sporind speranțele că conflictul nu va fi de lungă durată. Ca răspuns, prețul petrolului a căzut brusc, scăzând cu aproape 30 de dolari de la maximul din acea zi.
Quilter a descris schimbarea dramatică în decurs de câteva ore ca fiind "extraordinară chiar și prin standardele volatile ale mărfurilor". James a subliniat că lumea trăiește un "șoc energetic fără precedent modern". În spatele acestor cifre mari se află o cantitate considerabilă de detalii practice, afirmă fostul CEO al BP, Lord John Browne, cum ar fi asigurarea tipului corect de petrol la rafinărie.
Un alt moment crucial a avut loc când secretarul american al energiei, Chris Wright, a postat pe X că SUA a escortat cu succes o navă cisternă prin strâmtoarea Ormuz. La un moment dat, marți, prețul de referință a scăzut la 82 de dolari pe baril, dar a sărit rapid înapoi la 86 de dolari după ce postarea a dispărut de pe profilul său. Casa Albă a confirmat ulterior că postarea pe rețelele sociale a fost greșită - Marina SUA nu escortase nicio navă cisternă prin această trecere crucială.
Vineri, IEA a anunțat că zeci de țări au convenit să elibereze o cantitate record de petrol din rezervele lor de urgență. Prețurile au scăzut după acest anunț, dar au crescut din nou peste 100 de dolari pe baril. Bill Farren-Price, cercetător principal la Oxford Institute for Energy Studies, a declarat că această eliberare este "un plasture pe o problemă mult mai mare". El a adăugat că piața a anticipat deja acest demers, iar noi atacuri asupra navelor au dus din nou la creșterea prețului.
"Inevitabil, reacția prețurilor va continua până când vom vedea o ieșire din acest conflict, iar aceasta ar putea fi foarte complicată și prelungită", a adăugat el. Există, de asemenea, o penurie de capacitate de rafinare, ceea ce înseamnă că eliberarea nu este un comutator magic pentru a crește fluxul de produse rafinate precum benzină și combustibil pentru avioane.
Eliberarea rezervelor reprezintă mai degrabă o încercare de a stimula încrederea, semnalizând piețelor că guvernele recunosc amenințările și acționează pentru a le aborda. Pe scurt, poate că nu va ajuta la scăderea prețurilor petrolului, dar ar putea împiedica o creștere a acestora mai mult decât ar fi avut loc altfel. Nu au trecut încă două săptămâni de la începerea războiului dintre SUA, Israel și Iran. Nu știm cât va dura conflictul sau cât de semnificativ va fi impactul său.
Tranzacționarii de petrol "nu pot vedea adevărata direcție", afirmă Lord Browne. Ei nu știu cât timp va fi închisă în mod efectiv strâmtoarea Ormuz sau dacă eliberările strategice de rezerve de petrol convenite de IEA vor avea loc cu adevărat. "Cred că majoritatea oamenilor vor privi toate acestea și vor spune 'arată-mi ce se întâmplă cu adevărat și îți voi spune care va fi prețul'", a adăugat el.
Jane Foley, șeful strategiei FX la Rabobank, afirmă că piața este "foarte rezervată" cu privire la perturbațiile continue. "Din perspectiva pieței, totul se reduce la acea strâmtoare... și, în acest moment, Iranul are controlul asupra ei", a declarat ea pentru BBC. Un lucru este clar - mișcările din această lună au expus cât de mult depinde comerțul cu una dintre cele mai valoroase mărfuri de transportul printr-o mică strâmtoare de apă într-o zonă foarte volatilă și periculoasă a lumii.