Bancnota de 10 bani, emisă în anul 1917 de Ministerul de Finanţe al României, a fost declarată cea mai mică bancnotă din lume de către World Records Academy. Potrivit sursei, dimensiunea sa este de doar 33 x 44 milimetri. Cu toate acestea, ea este una cu o semnificație istorică importantă pentru patrimoniul Muzeului Judeţean Teleorman. Șișeful brodarilor și-a etalat talentul încă o dată creând o bancnota cu un design floral, pe un fundal brun-verde-galben. În partea de sus apare inscripția "ROMANIA", iar dedesubt se poate citi "MINISTERUL FINANTELOR". Anul emiterii, 1917, se află în părțile laterale. În mijlocul bancnotei, într-un mic medalion rotund, se află efigia Regelui Ferdinand I. În stânga și dreapta sa apar semnăturile și funcțiile. Pe partea din spate a bancnotei, fundalul este unul cu așteuri verticale brun-verzi, iar inscripția frontală este "ZECE BANI". În mijloc apare stema țării, iar în partea de jos se pot citi inscripțiile "penalității" și "SERVICIUL GEOGRAFIC AL ARMATEI". Conform specialiștilor, cu o bancnotă de 10 bani, un român din 1917 putea cumpăra aproximativ un sfert de kilogram de pâine. Acest fapt explică de ce a fost necesară înlocuirea monedei de 10 bani cu această bancnotă. Deținătorii primelor bancnote au beneficiat de ele în anul 1917, însă banii cu valoare similară bătea monedă în țară începând cu anul 1867 și erau realizate în Anglia prin comandă. Tot în anul 1917, Ministerul de Finanțe a emis și bancnotele de 25 și 50 de bani. Conform surselor, această tranziție de la monede la bancnote a fost influențată de faptul că resursele de metal pentru monede erau folosite de industria armamentului în timpul Primului Război Mondial. Deși a fost o schimbare necesară, dimensiunea mică a bancnotei de 10 bani sugerează și lipsa materiilor prime disponibile în acea perioadă. Pentru a face față cererii în creștere de monede, Ministerul de Finanțe a ales o soluție practică, realizând o bancnotă care să necesite mai puține resurse pentru producție. Bancnota emisă de Ministerul de Finanțe al României în anul 1917 este astăzi ținută în patrimoniul Muzeului Judeţean Teleorman, ca un simbol al istoriei și a creativității românilor în situții dificile.