Papa Leon al XIV-lea avertizează asupra riscurilor inteligenței artificiale

Papa Leon al XIV-lea, noul lider al Bisericii Catolice, a lansat un apel acerb împotriva dezvoltării necontrolate a inteligenței artificiale (AI), considerând-o o amenințare serioasă pentru demnitatea umană, justiție socială și muncă. În 2025, el a făcut din reglementarea AI una dintre principalele priorități ale pontificatului, notează digi24.ro.

Papa Leon al XIV-lea, care a fost ales după ce fostul cardinal Robert Prevost și-a schimbat numele, și-a exprimat preocuparea față de modul în care AI poate afecta demnitatea umană, egalitatea și condițiile de muncă. Potrivit unui purtător de cuvânt al Vaticanului, numele ales nu a fost întâmplător și reflectă dorința de a transmite un mesaj clar despre responsabilitatea morală în tehnologie. Maria Savona, expertă în economie și etica inovării, menționează că "Vaticanul vrea să evite evoluții ale AI care ar putea prejudicia drepturile omului sau i-ar putea afecta disproportionat persoanele cu calificare redusă."

De la începuturile implicării Vaticanului în domeniul AI, liderii religioși și tehnologi și-au exprimat preocupările legate de potențialele riscuri ale tehnologiei. Papa Francisc, predecesorul lui Leon, a convocat în 2020 un apel internațional pentru etica AI, reunind lideri religioși și companii mari precum IBM și Cisco pentru a promova dezvoltarea responsabilă a tehnologiei. Potrivit Digi24.ro, în aceeași perioadă Vaticanul a avertizat public că AI ar putea duce la "înrobirea omenirii față de propria sa creație."

În contextul global, Washingtonul urmează o strategie de dereglementare, cu președintele Donald Trump anulând reglementările impuse de președintele Joe Biden și lansând un plan colosal de investiții în hardware AI în valoare de jumătate de trilion de dolari, în colaborare cu OpenAI. La nivel european, țările contin să adapteze reglementările pentru a echilibra inovația cu siguranța, dar liderii mondiali s-au concentrat mai mult pe negocieri decât pe crearea unor reguli de siguranță la summit-ul de la Paris din februarie.

Benanti consideră că rolul Bisericii ca "experta în umanitate" poate avea un impact semnificativ în a ghida liderii către o dezvoltare etică a AI, mai ales în țările cu populație catolică. În conversația sa cu premierul italian Giorgia Meloni, cei doi au promis că vor colabora pentru o evoluție a tehnologiei centrată pe om și pe justiție socială. Anul trecut, Papa Francisc, la invitația liderilor G7, a discutat despre etica AI, ceea ce arată angajamentul Vaticanului față de această cauză.

Potrivit lui Savona, interesul Vaticanului pentru AI nu este întâmplător. "Papa Francisc s-a implicat și în problema schimbărilor climatice, care este o temă foarte actuală. Misiunea Bisericii este să rămână fidelă principiilor de bază, dar să se adapteze lumii în care trăim," notează publicația citată. În același timp, Vaticanul ar putea folosi rețeaua sa din America de Sud pentru a promova un acces mai larg și echitabil la tehnologie, într-un moment în care puterea tehnologică este concentrată în mâinile companiilor și statelor bogate.

Conform Digi24.ro, chiar și Papa Leon s-a confruntat cu probleme legate de conținutul generat de AI, fiind implicat într-un caz de deepfake, un videoclip fals care îl prezenta laudând un lider african. Acest incident evidențiază vulnerabilitățile tehnologiei și pericolul manipularii informației. În istorie, conflictul dintre religie și știință nu este nou, dar în zilele noastre se manifestă și în domeniul tehnologic. Benanti afirmă că maturitatea liderilor religioși și a comunităților științifice va fi cheia în gestionarea acestor provocări, iar "Vaticanul are o forță morală extrem de puternică pentru a influența deciziile globale."