Jennifer Finch, basistă L7 și figură punk din Los Angeles, a murit la 59 de ani

Jennifer Finch, basista, vocalista și compozitoarea al cărei spirit feroce a contribuit la puterea formației L7 în timpul boom-ului rock alternativ din anii '90, a murit. A avut 59 de ani. Finch a decedat în urma unei forme agresive de cancer cerebral, conform unei declarații în care a fost anunțată moartea sa, potrivit billboard.com.

👉 Reacția formației L7 după moartea lui Jennifer Finch

L7 a adus un omagiu lui Finch într-o declarație, scriind: „Suntem devastate de pierderea colegei noastre de trupă, surorii și prietenei noastre iubite, Jennifer Finch, al cărui spirit puternic, umorul și creativitatea fără limite au contribuit la conturarea L7 și ne-au schimbat viețile pentru totdeauna.”

„Jennifer a fost o originală adevărată, care a trăit complet pe cont propriu, iar impactul pe care l-a avut asupra muzicii, artei și tuturor celor care au avut norocul să o cunoască nu poate fi măsurat”, a continuat formația. „O iubim dincolo de cuvinte și o vom păstra mereu cu noi. Odihnește-te în putere, draga noastră prietenă.” Declarația a fost semnată: „Cu dragoste, L7.”

👉 Cariera și moartea lui Jennifer Finch

Moartea lui Finch vine la scurt timp după ce L7 a anunțat că a fost diagnosticată cu o formă agresivă de cancer cerebral și că nu va putea să participe la turneul de rămas bun al formației. La acel moment, formația a spus că avea nevoie de îngrijiri medicale extinse, reabilitare și suport profesionist la domiciliu, după multiple intervenții chirurgicale și complicații serioase.

Finch a fost un membru de bază al liniei clasice de la L7, ancorând atacul și puterea formației cu un stil de bas care era blunt, melodios și construit pentru un impact maxim. Alături de Donita Sparks, Suzi Gardner și Dee Plakas, ea a ajutat la definirea locului L7 la intersecția punk-ului, metalului, grunge-ului și rock-ului alternativ, unde piesele cu distorsiune îngroșată purtau umor ascuțit și o notă politică.

Formată în Los Angeles în 1985, L7 a reușit să iasă în evidență în timpul boom-ului alternativ din începutul anilor '90, devenind cunoscută pentru piese precum „Pretend We’re Dead”, „Shove”, „Andres” și „Fuel My Fire”. Albumul lor din 1992, „Bricks Are Heavy”, produs de Butch Vig, a devenit o lansare de bază pentru formație, combinând riff-uri greoaie și refrenuri de tip shout-along cu un spirit agitat și anti-gloss.

Lucrările lui Finch cu L7 făceau parte dintr-o viață creativă mai amplă, ce s-a extins dincolo de scenă. Ea era de asemenea fotograf, scriitoare și artist vizual, construind o practică multidisciplinară care reflecta același spirit brut și autodidact pe care l-a adus muzicii. Declarația care anunța moartea sa a recunoscut de asemenea „extraordinara mișcare de iubire și sprijin” arătată lui Finch și celor care aveau grijă de ea, adăugând că a însemnat „mai mult decât pot exprima cuvintele”.