Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, joi, date cu privire la încrederea în sistem a companiilor româneşti şi a populaţiei, apreciind că se încadrează în media Uniunii Europene, devansând state ca Spania, Grecia, Croaţia sau Bulgaria. În plus, instituţia subliniază că, în raport cu alte instituţii româneşti, sistemul judiciar se bucură de o încredere sporită – de 38%, devansând Guvernul, Parlamentul, Serviciile de informaţii şi chiar sindicatele. CSM a transmis, joi, într-un comunicat de presă, citând măsurători europene (2025 EU Justice Scoreboard), realizate pentru anul 2025, că încrederea în justiţie în România continuă să se încadreze în media ţărilor europene. „În rândul companiilor, percepţia cu privire la independenţa sistemului de justiţie este pozitivă în proporţie de 51%, similară celei din anul 2024 (52%), situând România lângă Franţa (53%) şi înaintea unor ţări precum Grecia (49%), Italia (48%), Spania (40%), Ungaria (38%), Portugalia (32%), Bulgaria (27%)”, a transmis CSM într-un comunicat de presă. Instituţia precizează că încrederea companiilor în capacitatea instanţelor de a garanta siguranţa investiţiilor, indicator extrem de important pentru procesul de aderare a României la OCDE, este pozitiv în proporţie de 58%, situând România într-un grup de 7 state în care acest indicator se află lângă procentul de 60%, respectiv Franţa (62%), Cehia (61%), Belgia (60%), Lituania (59%), Germania (58%), Italia (58%) şi înaintea unor state precum Portugalia (44%), Polonia (39%) sau Grecia (28%). „Cu privire la percepţia cetăţenilor, acest indicator este de 44%, păstrând România în banda medie a ţărilor UE, imediat după Franţa (51%) şi Italia (46%) şi înaintea unor state precum Spania (39%), Grecia (38%), Croaţia (27%) sau Bulgaria (27%). Din acest punct de vedere, trebuie avut în vedere contextul polarizării extreme a societăţii româneşti în perioada campaniei prezidenţiale, prin anularea şi reorganizarea scrutinului şi prin culpabilizarea constantă şi succesivă a Curţii Constituţionale şi a sistemului clasic de justiţie pentru modul de derulare a respectivelor alegeri”, a mai transmis CSM. La nivel naţional, în cel mai recent sondaj disponibil, având ca tematică încrederea în instituţii (CURS), justiţia are un procent de încredere de 38% şi se plasează după Armată/Pompieri (81%), Biserică (74%), Poliţie (59%), Preşedinţie (48%), dar înaintea Presei (36%), Guvernului (33%), Serviciilor de informaţii (29%), Parlamentului (26%) şi chiar sindicatelor (34%). „Din perspectiva indicatorilor statistici ce reflectă un nivel ridicat de încredere, trebuie subliniat că cetăţenii apelează la instanţe într-un număr mai mare decât în anii precedenţi, înregistrându-se aproximativ 3 milioane de dosare anual, cu o creştere de aproximativ 40% faţă de anul 2020”, a mai transmis CSM. Potrivit magistraţilor, chiar şi în acest ritm, gradul de contestare (cu apel sau, după caz, recurs) a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în prima instanţă a scăzut la un minim istoric de 9%, faţă de 16,5% în anul 2021, „ceea ce demonstrează acceptarea de către părţi, într-un grad mai mare, a soluţiilor dispuse de instanţe”. „În concluzie, în ciuda afirmaţiilor contrare constante din spaţiul public, se constată, din evaluări obiective, că încrederea în sistemul de justiţie se menţine în banda medie a sistemului de referinţă al Uniunii Europene, în contextul naţional excepţional al anulării alegerilor prezidenţiale, cu o polarizare fără precedent a societăţii româneşti”, a mai transmis CSM.