3 obiceiuri mentale care îți afectează inteligența
Majoritatea oamenilor nu își dau seama că aceste obiceiuri zilnice afectează capacitatea lor de a fi strălucitori. Aceste practici pot submina inteligența, conform unui articol publicat pe forbes.com.
👉 Impactul multitaskingului asupra capacității cognitive
Trăim într-o eră posibil cea mai stimulatoare din punct de vedere cognitiv din istoria umană. Mai multe informații sunt disponibile într-o singură după-amiază decât majoritatea oamenilor au întâlnit într-o viață întreagă acum un secol. Totuși, plângerile legate de memorie proastă, dificultăți de concentrare și oboseală mentală sunt mai frecvente ca niciodată. Explicația, se pare, este mai puțin despre ceea ce consumăm și mai mult despre cum creierele noastre sunt antrenate de obiceiurile care ne înconjoară. O bază tot mai mare de cercetări în psihologia cognitivă și neuroștiințe sugerează că anumite modele mentale cotidiene, care par complet normale, chiar productive, pot eroda capacitățile de care depindem cel mai mult. Iată trei dintre cele mai bine documentate.
👉 Consecințele consumului pasiv de informații
Există o credință persistentă și flatantă că multitaskingul este un semn al unei minți ascuțite și eficiente. Însă cercetările sugerează contrarul, și destul de decisiv. Prima dată, este util să înțelegem ce se întâmplă de fapt când „multitaskuim”. Creierul nu procesează simultan două sarcini exigente. El trece rapid între ele, iar fiecare tranziție implică un cost de atenție. Sarcina pe care tocmai ai lăsat-o persistă în fundalul tău cognitiv, concurând cu ceea ce încerci să te concentrezi. Rezultatul este un fel de statică mentală perpetuă.
Într-un revizor important din 2018, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, cercetătorii de la Stanford au sintetizat peste un deceniu de dovezi despre multitaskingul media și performanța cognitivă. Concluzia lor a fost extravagantă: utilizatorii frecvenți de media multitasking au arătat constant o performanță mai slabă pe multiple domenii cognitive, inclusiv memorie de lucru și atenție susținută. Niciun studiu publicat în revizuirea lor nu a găsit o relație pozitivă semnificativă între utilizarea intensă a multitasking-ului și capacitatea de memorie de lucru.
👉 Beneficiile învățării prin dificultate
Un alt obicei problematic este consumul pasiv de informații. Există o diferență semnificativă între a citi ceva și a-l procesa. Modernitatea ne-a oferit un mediu de conținut conceput pentru un consum fără fricțiune: liste de redare automată, fluxuri optimizate algoritmic, opinii preambalate livrate cu o minimă cerință cognitivă. Rezultatul este că este complet posibil să petreci ore absorbând conținut fără să gândești efectiv.
Un studiu din 2023, publicat în Frontiers in Cognition, a examinat impactul tehnologiei digitale și al rețelelor sociale asupra funcțiilor cognitive cheie, inclusiv atenția, memoria și gândirea critică. În diverse studii, expunerea la conținuturi curate algoritmic a fost asociată cu o capacitate redusă de a evalua critic informația și cu decizii afectate. Mecanismul care merită înțeles aici este externalizarea cognitivă: tendința de a delega munca mentală unor instrumente sau sisteme externe.
În cele din urmă, alegerea unui mod de învățare convenabil poate submina calitatea gândirii. Psihologii sugerează că preferința pentru ușurință poate pune în umbră problemele de învățare eficiente. Robert Bjork, psiholog cognitiv de la UCLA, a studiat ceea ce numește „dificultăți dorite” — constatarea contraintuitivă că condițiile care fac învățarea să pară mai dificilă tind să producă o cunoaștere mai puternică și durabilă.
Pentru a schimba obiceiurile, este important să ne angajăm activ cu perspectivele diverse și să ne confruntăm cu dificultățile, chiar dacă asta înseamnă să ne conturăm propriile gânduri înainte de a căuta răspunsuri externe. Aceste comportamente nu sunt intervenții dramatice, dar, repetate în timp, contribuie la construirea rezilienței cognitive.
Este esențial de reținut că aceste obiceiuri nu sunt semne ale unei daune ireversibile. Creierul este plastic, iar modelele învățate pot fi dezvățate. Este totodată crucial să înțelegem că inteligența nu este o cantitate fixă pasivă menținută, ci ceva activ modelat de calitatea atenției pe care o practicăm în fiecare zi.