Am avut o abordare greșită privind influența genelor asupra duratei de viață

Conform unui studiu fără precedent pe datele gemenilor, genele pot avea un impact mult mai mare asupra duratei de viață decât s-a crezut anterior. Analiza recentă, condusă de cercetători de la Institutul Weizmann de Știință din Israel, sugerează că aproximativ 55% din variația duratei de viață umane este influențată de gene, mult mai mult decât estimările anterioare care indicau un procent de 20-25%, iar în unele studii scăzând până la 6%. Această constatare are implicații importante pentru înțelegerea îmbătrânirii genetice și căutarea genelor asociate cu longevitatea, potrivit sciencealert.com.

👉 Perspective asupra rolului geneticii în determinarea duratei de viață

Moleculă biolog Ben Shenhar de la Institutul Weizmann afirmă că „mulți ani, durata de viață umană a fost considerată a fi modelată aproape în totalitate de factori non-genetici, ceea ce a dus la un scepticism considerabil cu privire la rolul geneticii în îmbătrânire și la fezabilitatea identificării determinanților genetici ai longevității". Oamenii pot deceda din cauze intrinseci și extrinseci. Decesele intrinseci sunt influențate de factori interni precum îmbătrânirea și genetica, în timp ce decesele extrinseci includ accidente, infecții și alte cauze externe.

👉 Analiza detaliată a datelor gemenilor și a cauzelor de deces

În multe dintre datele istorice utilizate în studiile anterioare, cauzele de deces nu erau detaliate suficient, ceea ce făcea dificilă distingerea factorilor diferiți. Echipa a analizat datele referitoare la mii de gemeni, inclusiv date pe care nu le-au ținut cont studiile anterioare asupra eredității duratei de viață, referitoare la frații crescuți separat. Datele despre gemeni sunt esențiale pentru studiile genetice, separând efectele genelor asupra unui individ de tot ceea ce vine după naștere, cum ar fi alegerile de stil de viață, alimentația și educația.

Cauzele extrinseci ale decesului au fost eliminate utilizând modele matematice de mortalitate care sugerează că decesele sunt mai probabile să fie intrinseci pe măsură ce înaintăm în vârstă. Rezultatele nu doar că s-au potrivit strâns cu datele din lumea reală, dar noua estimare de 55% este, de asemenea, mai aproape de estimările existente referitoare la genele care explică variațiile în alte aspecte ale fiziologiei noastre, cum ar fi înălțimea. „O heritabilitate atât de ridicată este similară cu cea a celor mai multe alte trăsături umane complexe și cu heritabilitatea duratei de viață în alte specii”, scriu cercetătorii în lucrarea lor publicată.

Deși noul studiu nu contrazice neapărat studiile anterioare, sugerează că datele utilizate anterior nu au oferit întreaga poveste în ceea ce privește echilibrul dintre viață și moarte. Cercetătorii caută acum să își testeze concluziile împotriva seturilor de date moderne care fac o treabă mai bună de a separa diferitele cauze de deces. Aflând că genetica are o semnificație atât de mare în determinarea duratei de viață ridică întrebări despre care gene au cel mai mare efect și cum funcționează acestea – două posibile direcții pentru cercetări viitoare.

👉 Direcții viitoare și potențiale aplicații terapeutice

„Dacă heritabilitatea este ridicată, așa cum am demonstrat, aceasta creează un stimulent pentru a căuta variante genetice care extind durata de viață, pentru a înțelege biologia îmbătrânirii și, potențial, pentru a o aborda terapeutic”, spune Shenhar. Cercetarea a fost publicată în Science.