Creșterea consumului de substanțe nocive și a tentativelor de suicid în rândul tinerilor

Tot mai mulți tineri din România se confruntă cu probleme serioase precum dependența de substanțe și tentativele de suicid, din cauza dificultăților în gestionarea emoțiilor. Această situație este evidențiată de datele spitalelor, specialiștilor și organizațiilor neguvernamentale, potrivit TVRInfo. Experții trag un semnal de alarmă asupra insuficienței centrelor de asistență și a lipsei prevenției adecvate.

👉 Resurse insuficiente pentru tratarea tulburărilor emoționale la tineri

În România, numărul centrelor de ajutor pentru tinerii care se confruntă cu tulburări emoționale este foarte mic, iar specialiștii în domeniu sunt insuficienți. Dr. Ciprian Bacilă, președintele Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie, a explicat: ”există doar 260 de medici care tratează adolescenți și tineri, ca urmare, în care în România avem, la 100 de mii de locuitori, doar 5 specialiști în psihiatrie copii”.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a adăugat că pentru anul acesta numărul medicilor psihiatri a fost majorat prin suplimentarea posturilor în Rezidențiat, iar pe viitor se vor înființa mai multe cursuri și supra-specializări în domeniu. Totuși, rămâne problema acută a lipsei unui sistem extins și bine pus la punct de prevenire și intervenție în școli și comunități.

👉 Semnele și factorii care contribuie la comportamentele de risc

Experții susțin că în spatele creșterii cazurilor de consum de substanțe și suicid stau emoțiile pe care tinerii nu știu să le gestioneze corect. Psihologul Mihai Copăceanu avertizează că schimbările bruște ale comportamentului sau fraze precum ”nu mă mai interesează nimic” pot fi semne grave: ”Copiii știu să se ascundă bine și nu dau de bănuit nimic. Când spune că nu-l mai interesează nimic, e un prim semn că acolo nu e ceva întâmplător, că e o tristețe”.

Tensiunile din familie, conflictele școlare, bullying-ul, presiunea mediului online și incertitudinea zilelor îi împing pe tineri spre gesturi extreme. Printre simptomele vizibile se numără izolarea, iritabilitatea, insomnia și renunțarea la activități care anterior le făceau plăcere.

👉 Apel la vigilență și sprijin din partea adulților

Psihologii atrag atenția că este esențial să existe mai multe informații și sprijin pentru tineri încă din școală, dar și o suplimentare efectivă a centrelor de intervenție. Mihaela Dinu subliniază lipsa prevenției adecvate în sistemul educațional și social. Concret, ”În școală ar trebui să li se transmită informații. Un alt aspect este lipsa centrelor de intervenție”.

Cadrele medicale și psihologii recomandă părinților, educatorilor și celor din jurul copiilor să fie atenți la schimbările de comportament și să inițieze dialoguri sincere. Aceștia spun: ”Fiți atenți la copii! Vorbiți cu ei. Observați-le gesturile, prieteniile, obiceiurile. Uneori, un dialog sincer poate salva o viață”.