O etichetă alimentară terifiantă sperie chiar și guvernul

Potrivit slate.com, o preocupare importantă în prezent este hrana ultraprocesată, despre care se afirmă că provoacă daune semnificative sănătății. De la demență la boli de inimă, ultraprocesatele sunt acuzate de numeroase probleme de sănătate. Chiar și Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) ia în considerare acțiuni pentru restricționarea consumului de aceste alimente. Totuși, termenul 'ultraprocesat' rămâne nedefinit, iar dovezile că procesarea alimentelor este în sine dăunătoare sănătății sunt insuficiente.

👉 Originea și controversele definitorii ale alimentelor ultraprocesate

Originea termenului 'alimente ultraprocesate' provine dintr-un articol publicat în 2009 de cercetători din Brazilia, care au introdus un sistem de clasificare numit Nova. Acest sistem face distincția între 'aliment' și 'produse alimentare ultraprocesate'. Cu toate acestea, definiția 'ultra' ridică întrebări; există o clasificare insuficientă a procesării, iar alimentele sunt împărțite în 'neprocesate', 'minim procesate' sau 'ultraprocesate', lăsând un gol semnificativ și oscilând între bun și rău.

👉 Limitările și interpretările subiective ale clasificării Nova

O limitare fundamentală a sistemului Nova este că scala nu măsoară efectiv procesarea alimentelor. În schimb, se bazează pe părerea cercetătorilor privind aspectul alimentelor 'ultraprocesate'. De exemplu, în primul studiu din 2009, orice aliment care necesita o formă de gătire era considerat 'ultraprocesat', ceea ce este evident absurd. Foarte puțini oameni ar eticheta o pâine proaspătă ca 'ultraprocesată'. Multe studii grupează alimentele diferit, în funcție de opiniile subiective ale cercetătorilor.

Un exemplu bun sunt chipsurile de porumb. Acestea pot fi ușor preparate acasă cu doar câteva ingrediente de bază. În practică, totuși, chipsurile sunt considerate în general a fi ultraprocesate, indiferent de procesarea de care au nevoie. Conceptul de 'ultraprocesare' nu se corelează cu suma efectivă a procesării suferite de alimente.

👉 Problemele legate de calitatea dovezilor științifice

Din păcate, majoritatea cercetărilor care demonstrează că UPFs sunt nocive pentru sănătate sunt de calitate scăzută și pot induce în eroare. Studiile care fac titluri mediatice sunt adesea observaționale, bazate pe asocieri între consumul auto-raportat de alimente și rezultatele sănătății, fără a dovedi cauzalitatea. Cele mai riguroase studii, ce implică diete controlate, arată puține efecte negative. Consumul unei diete compuse în totalitate din UPFs s-ar putea traduce prin câteva kilograme în plus, dar chiar și asta este contestabil.

O cercetare recentă a sugerat că efectele negative modeste observate în unele studii sunt mai degrabă rezultatul diferențelor dintre dietele ultraprocesate și cele minim procesate, decât procesarea în sine. De exemplu, dietele ultraprocesate sunt de obicei mai dense în energie, ceea ce determină consumul de calorii mai mari pe porție.

Acesta este motivul pentru care, în ghidul din 2025, Agenția pentru Standardele Alimentare din Marea Britanie a renunțat în mare parte la conceptul de UPFs. După o revizuire științifică detaliată, s-a concluzionat că UPFs includ alimente nesănătoase, dar și altele care nu sunt. Așadar, sfatul a fost să nu ne concentrăm atât pe procesare, ci mai degrabă să 'încercăm să urmăm o dietă sănătoasă'.

Problema principală rămâne, însă, că termenul UPF este lipsit de semnificație reală. Definiția nu se bazează pe cât de mult sunt procesate alimentele, ci mai degrabă pe opinii subiective. Este puțin probabil să fie o idee bună să reglementăm întreg sistemul alimentar bazat pe 'vibe-uri'.