Războiul din Iran accelerează tranziția către energia regenerabilă — dar nu în SUA

Strâmtoarea Ormuz a fost închisă timp de aproape două luni, provocând o creștere a prețurilor petrolului și gazelor la nivel global. În Statele Unite, costul unui galon de benzină a crescut cu peste un dolar de la închiderea strâmtorii, iar prețul motorinei a crescut cu aproape 50%. Potrivit rollingstone.com, prețurile gazului în Europa au crescut cu aproximativ 10%, iar regiunea se confruntă cu o penurie de combustibil pentru aviație și cu îngrijorări privind fluxul de gaze naturale lichefiate (GNL).

👉 Impactul în Asia al blocajului din Strâmtoarea Ormuz

Asia este afectată și mai grav. Aproximativ 20% din petrolul și GNL-ul mondial trec prin această strâmtoare. Peste 80% din acest combustibil ajunge în Asia. Mai multe țări asiatice, cum ar fi Filipine, Japonia și Coreea de Sud, se confruntă acum cu o adevărată criză energetică. Toate acestea sunt, evident, vești proaste pentru prețurile consumatorilor pe termen scurt, dar ar putea beneficia clima pe termen lung.

China produce majoritatea panourilor solare din lume, iar exporturile solare ale țării au atins un record în martie. De asemenea, exportă mult mai multe baterii litiu. Vânzările de vehicule electrice cresc la nivel mondial. Mark Z. Jacobson, profesor de inginerie civilă și mediu la Universitatea Stanford, spune că „faptul că țările trebuie să importe combustibili fosili din regiuni îndepărtate le supune unor incertitudini. Este evident că multe țări doresc să reducă această dependență. Calea de a face acest lucru este să își procure propria electricitate și căldură din surse curate și regenerabile — în principal eolian, solar, geotermal și hidroeletric. Fiecare țară are potențialul de a face acest lucru pentru sine.”

👉 Angajamente și inițiative pentru energia regenerabilă în Asia și Europa

Jacobson notează că guvernul Coreei de Sud s-a angajat recent să ajungă la 100 de gigawați de energie regenerabilă până în 2030. Ministrul energiei al țării a declarat că războiul din Iran reprezintă „un punct de cotitură semnificativ” pentru Coreea de Sud în direcția energiei regenerabile și departe de petrol. „Multe țări depind 100% de importurile de petrol și nu își produc propriul combustibil,” adaugă Jacobson. „Aceste țări sunt deosebit de vulnerabile. Are sens că ar dori să treacă la electrificare.”

Jacobson menționează că acțiuni similare sunt întreprinse și în Europa, cu unele țări începând să se concentreze pe accelerarea tranziției către energia regenerabilă. De exemplu, Marea Britanie a decis luna trecută să impună instalații cu pompe de căldură și panouri solare în noile locuințe. În mod similar, Polonia a investit recent mai mult în energie regenerabilă și nucleară. Jacobson afirmă că, de asemenea, s-a observat o creștere notabilă a interesului pentru panourile solare pe acoperiș în întreaga Europă.

Federica Genovese, profesor de științe politice și relații internaționale la Universitatea Oxford, care se concentrează pe politica climatică, afirmă că nu este încă clar cât de mare va fi impactul acestei crize energetice în Europa. „UE încearcă să îndemne statele membre ... către o tranziție energetică — acum încadrată ca un mecanism de securitate energetică și reziliență economică — dar rămâne de văzut dacă țările își vor respecta angajamentele,” spune Genovese.

Genovese subliniază că Italia este țara cel mai expusă la perturbările gazelor naturale din Europa, dar politicienii de extrema dreaptă din Italia nu fac presiuni pentru o tranziție energetică. Germania lucrează la tranziția către energiile regenerabile, dar se concentrează și pe modalități de a reduce prețurile benzinei. Europa s-a confruntat cu o criză energetică nu cu mult timp în urmă, datorită războiului din Ucraina și dependenței continentului de petrolul rus, iar Genovese afirmă că acest lucru a determinat țările să își reducă deja dependența de importurile de combustibili fosili.