Weekendul trecut, The New York Times a publicat un reportaj despre partea din regiunea rusă Kursk ocupată de forțele ucrainene din august 2024 până în martie 2025. Articolul, intitulat „Un peisaj al morții: Ce a mai rămas unde Ucraina a invadat Rusia”, este un exemplu neobișnuit de reportaj occidental de pe teren de partea rusă a frontului. Articolul a stârnit indignarea Guvernului ucrainean, care a acuzat-o pe jurnalista Nanna Heitmann că promovează propaganda rusească. Între timp, a fost lăudat de Apti Alaudinov, comandantul unității de forțe speciale Ahmat din Rusia. Fotojurnalista germană Nanna Heitmann locuiește și lucrează la Moscova. Anterior, a publicat articole în The New York Times despre viața în Rusia în timpul războiului, inclusiv relatări despre popularitatea tot mai mare a produselor chinezești și reabilitarea soldaților care se întorc de pe front. Heitmann a vizitat regiunea Kursk din Rusia în martie 2025, la scurt timp după ce orașul Sudja fost recucerit de la forțele ucrainene. A petrecut șase zile acolo, potrivit Meduza. În raportul său, Heitmann descrie case distruse, cadavre neîngropate, muniții neexplodate împrăștiate pe teren, mașini ciuruite de gloanțe și sunete de focuri de armă și explozii. Ea observă că locuitorii locali dau vina nu doar pe armata ucraineană, ci și pe autoritățile ruse pentru devastarea continuă a zonei. Pe lângă interviurile cu civilii, Heitmann a vorbit cu luptători din unitatea forțelor speciale Ahmat din Cecenia care au participat la „Operațiunea Stream”, în cadrul căreia soldații ruși s-au târât printr-o parte a unei conducte de gaze defecte pentru a ajunge în spatele liniilor ucrainene. Apti Alaudinov, comandantul unității Ahmat, i-a declarat lui Heitmann că unul dintre luptătorii săi a murit din cauza intoxicației cu gaze, doi au fost eliberați din serviciu după ce au dezvoltat tumori, iar alții sunt supuși unui tratament medical pe termen lung. Reportajul NYT nu explică cum i s-a acordat lui Heitmann accesul în zona frontului. Cu toate acestea, Heitmann scrie că a fost escortată „uneori” de luptători Ahmat și a făcut schimb de mesaje audio cu Alaudinov. Ulterior, într-o apariție la televiziunea de stat rusă, Alaudinov a lăudat reportajul lui Heitmann, spunând că acesta le oferă cititorilor occidentali „imaginea reală” a ceea ce se întâmplă în regiunea Kursk. Majoritatea informațiilor din partea rusă a frontului, inclusiv știrile de interes uman, provin de la propagandiști de stat și bloggeri pro-război. Jurnaliștii independenți care lucrează în interiorul Rusiei, inclusiv reporterii occidentali, rareori primesc acreditare pentru a vizita frontul sau chiar a se apropia de el. În 2022, corespondenții ziarului controlat de stat Kommersant au călătorit la Donețk și Mariupol, dar reportajele lor au fost ulterior criticate pentru omisiuni și cenzură. În ceea ce privește regiunea Kursk, guvernatorul Alexander Hinștein a declarat în martie 2025 că 93 de instituții media străine au vizitat regiunea în timpul sau la scurt timp după ocupația ucraineană. Niciuna dintre acestea nu a publicat rapoarte detaliate. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut deschis că Rusia operează în prezent sub „cenzură în timp de război”. Din 2022, legile privind „știrile false” și „discreditarea armatei” au pedepse de până la 10 ani de închisoare pentru diseminarea oricăror informații despre război care contrazic versiunea oficială a autorităților. Citește și: Vladimir Putin acordă titlul de Erou al Rusiei unui„măcelar” care și-a condus trupele într-un masacru. Controversatul general Ahmedov Ucrainenii și-au abandonat în Kursk unele dintre cele mai bune sisteme de armament și au pierdut aici mai multe blindate decât rușii