Cheltuieli record ale NATO pentru apărare în 2022
Update cu 4 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Cheltuieli record ale NATO pentru apărare în 2022
Anul trecut, cei 32 de membri ai NATO au raportat cheltuieli record pentru apărare, totalizând 1.303 miliarde de dolari, depășind astfel previziunile, potrivit Euractiv. Dintre aceștia, 22 de țări au atins obiectivul de 2% din PIB.
Conform datelor publicate, cheltuielile totale în Europa și Canada au fost de 468 miliarde de dolari (412 miliarde de euro), iar 38% din aceste fonduri au fost direcționate spre achiziția de echipamente majore. Statele Unite au contribuit cu 818 miliarde de dolari (720 miliarde de euro). Comparativ cu anul precedent, 2023, membrilor NATO le-au scăzut cheltuielile cu 200 de miliarde de dolari (176 miliarde de euro), ceea ce reflectă o creștere de 19%.
Membrii NATO s-au angajat să-și crească cheltuielile militare ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei din urmă cu trei ani. Președintele american de atunci, Donald Trump, a dus mai departe acest mesaj, subliniind că țările care nu investesc suficient în apărare nu vor beneficia de sprijinul SUA. Acest lucru a determinat o presiune asupra statelor care erau în urma targetului de cheltuieli.
Printre țările care nu au reușit să atingă obiectivul de 2% se numără Canada, cu 1,45%. De asemenea, state precum Belgia (1,29%), Italia (1,5%) și Spania (1,24%) au promis să aloce sume considerabile pentru a respecta acest standard. Totodată, Regatul Unit (2,33%), Germania (2,1%) și Franța (2,03%) se mențin printre cei mai importanți cheltuitori din domeniul apărării.
Îndreptându-se spre flancul estic, majoritatea fondurilor sunt îndreptate către zonei de frontiera cu Rusia, inclusiv statele baltice și Polonia. Grecia rămâne, la rândul său, un tradițional cheltuitor pe capitolul apărării.
Există în prezent discuții în cadrul NATO privind majorarea procentului de cheltuieli de la 2% la 5% din PIB pentru apărare. Diplomatii sugerează că s-ar putea găsi un compromis în jurul valorii de 3% sau 3,5%. O decizie cu privire la aceste propuneri va fi luată în cadrul summitului liderilor de la Haga, programat pentru sfârșitul lunii iunie. Premierul suedez, Ulf Kristersson, a subliniat că obiectivul ar putea fi stabilit la 3,5%, cu o majorare suplimentară de 1,5% pentru domeniile nemilitare, adăugând o nouă dimensiune discuțiilor care vor avea loc.
