Aproximativ 30 de combatanţi kurzi din cadrul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), aflat în război împotriva Ankarei de 40 de ani, au lansat vineri, în Irak, începutul unei dezarmări menită să pună capăt celor patru decenii de violenţe, relatează AFP, preluat de News.ro. Potrivit unei jurnaliste AFP, patru comandanţi ai mişcării şi oamenii lor au depus armele - şi le-au dat foc - în cadrul unei ceremonii, vineri dimineaţa, la 50 de kilometri vest de Sulaymaniyah, în regiunea autonomă Kurdistan, în nordul Irakului. Ceremonia s-a desfăşurat în Peştera Shanidar, în care a funcționat o imprimerie care a publicat unul dintre primele ziare kurde, potrivit jurnalistei. PKK a salutat o „operaţiune istorică şi democratică”. Combatanţii urmau să se întoarcă apoi în munţi, în apropiere, unde îşi au baza, a declarat, pentru AFP, un conducător PKK. Reprezentanţi ai Guvernului autonom al Kurdistanului irakian şi preşedintele Nechirvan Barzani au asistat la operaţiuni, însă nu au precizat pe cine a trimis Ankara, în afara unor membri ai serviciilor de informaţii, potrivit presei turce. Autorităţile locale kurde au anunţat cu puţin timp înainte că au doborât două drone în apropierea unor poziţii ale forţelor kurde, cu câteva ore înainte de începerea operaţiunilor. Un proces de pace a fost lansat din toamnă, care urmează să marcheze un nou capitol în cei peste 40 de ani de violenţe care s-au soldat cu cel puţin 40.000 de morţi, şi să rezolve problema kurdă atât la nivel naţional, cât şi regional, potrivit unor experţi. La 27 februarie, liderul PKK Abdullah Öcalan, în vârstă de 76 de ani, care a petrecut 26 de ani în închisoare, a îndemnat mişcarea „să depună armele şi (...) să se dizolve”, subliniind că-şi „asumă responsabilitatea istorică a acestui apel”. Între un număr restrâns de invitaţi, vineri, în mod oficial din motive de securitate, se află aleşi din Partidul Egalităţii şi Democraţiei Popoarelor (DEM, prokurd), mediatorul între PKK şi Guvernul turc. Turcia şi aliaţii săi din Occident consideră PKK drept o mişcare teroristă. În mod paradoxal, un aliat al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, liderul Partidului Mişcarea Naţionalistă (MHP, naţionalist), Devlet Bahceli, a întins mâna inamicului public, căruia i-a propus să le ceară combatanţilor să renunţe la lupta armată şi „să vină să se exprime în Parlament”. Miercuri, într-un mesaj video în turcă, „Apo” („Unchiul”, în limba turcă), cum îl numesc susţinătorii săi, a confirmat iminenţa dezarmării. „Cred în puterea politicii şi păcii sociale şi nu în arme. Şi vă cer să puneţi acest principiu în practică”, a insistat el într-un lung discurs. Şeful statului turc, Recep Tayyip Erdogan, şi-a exprimat recent încrederea că va vedea „o Turcie fără teroriști” şi speranţa ca „acest proces promiţător să se încheie cu succes, cât mai rapid posibil, fără obstacole şi nici risc de sabotaj”. Un comandant PKK declară că această primă ceremonie este un „gest de bunăvoinţă”. Abdullah Öcalan este în continuare deţinut pe insula-închisoare Imrali, în largul Istanbulului, şi nu cere să fie eliberat, în pofida faptului că comandaţii săi fac din eliberarea sa unul dintre termenii ecuaţiei. „Situaţia şefului nostru, Apo, afectează procesul şi-l încetineşte”, declara săptămâna trecută un oficial de rang înalt din cadrul PKK, Mustafa Karasu. Prin faptul că refuză să-şi lege soarta personală de viitorul procesului de pace, Öcalan „contrazice condiţiile impuse de Partid, care cerea eliberarea sa, pentru ca să poată să ducă la bun sfârşit procesul de pace”, notează un istoric al mişcărilor kurde, Boris James. Acest cercetător relevă totodată lipsa unui „actor terţ care să garanteze probitatea procesului” şi subliniază că „o neîncredere foarte puternică există între PKK şi statul turc, or statul le-a dat puţine garanţii” combatanţilor kurzi. Combatanţii kurzi au denunţat cu regularitate o continuare a unor bombardamente turce asupra poziţiilor lor în Irak, în ciuda procesului în curs. După ultimele confruntări armate violente care au însângerat oraşul turc majoritar kurd Diyarbakir (sud-est), în 2015, combatanţii PKK au rămas cantonaţi în principal în Munţii Qandil, în Irak, unde sunt vizaţi în operaţiuni ale armatei turce.