Macedonia de Nord are o nouă preşedintă, iar acest lucru a stârnit nemulțumiri și proteste din partea Greciei. Duminică, Gordana Siljanovska-Davkova a depus jurământul pentru a-şi începe mandatul, dar a refuzat să pronunțe numele stabilit pentru țara sa în 2018. Această decizie a fost criticată de Comisia Europeană și a fost catalogată ca fiind o încălcare a unui acord internațional.
Gordana Siljanovska-Davkova a precizat că îşi va exercita funcția de președintă în mod consecvent și responsabil, și că va respecta Constituția și legile. Ea a menționat că își va apăra suveranitatea, integritatea teritorială și independenţa Macedoniei. Cu toate acestea, în jurământ nu a fost folosit numele oficial al țării, Macedonia de Nord.
În replică, Guvernul Greciei a reacționat printr-o declarație oficială din partea Ministerului de externe. Aceștia au afirmat că gestul președintei nord-macedonene este "o încălcare flagrantă a acordului de la Prespa și a Constituției țării vecine". Este vorba despre acordul semnat în 2018, prin care Macedonia de Nord a acceptat să adauge indicația geografică "de Nord" la numele său, pentru a o diferenția de provincia greacă cu același nume.
Grecia a mai adăugat că progresele în relațiile bilaterale și parcursul european al Macedoniei de Nord depind de aplicarea integrală a acordului de la Prespa şi de folosirea numelui constituţional al ţării vecine. Aceasta se referă la faptul că în urma acestui acord, Grecia și-a dat acordul pentru aderarea Macedoniei de Nord la NATO și a deblocat negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
Ambasadoarea Greciei la Skopje a părăsit ceremonia de învestire ca semn de protest față de această situație. Decizia președintei Gordana Siljanovska-Davkova de a nu respecta acordul semnat cu Grecia a stârnit o reacție vehementă din partea Atenei. Gestul său a fost considerat ca fiind lipsit de respect față de parteneri și de înțelegerea bilaterală dintre cele două țări.
De menționat că Gordana Siljanovska-Davkova a candidat în alegeri din partea formațiunii VMRO-DPMNE, un partid de dreapta cu tendințe naționaliste. Cu toate acestea, ea a obținut sprijinul majorității parlamentare și a fost aleasă în funcția de președinte al Macedoniei de Nord.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail