Relațiile dintre Uniunea Europeană și China, din ce în ce mai tensionate în ultimii ani, nu se îmbunătățesc, ba chiar au atins un nou punct de cotitură, înainte de summitul liderilor europeni și chinezi, care va avea loc joi, la Beijing, relatează Politico. După revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, erau mari speranțe că relațiile dintre Beijing și Bruxelles s-ar putea destinde treptat. Iar summitul UE-China din acest an, care marchează cea de-a 50-a aniversare a relațiilor diplomatice, a fost menit să reflecte acest lucru. Șase luni mai târziu, relațiile au atins un nou punct critic. „Relațiile UE-China au fost din ce în ce mai tensionate în ultimii șase-șapte ani și nu se îmbunătățesc”, a declarat Noah Barkin, senior fellow la think tank-ul German Marshall Fund. „Summitul va sublinia probabil că, atât în ceea ce privește relațiile economice, cât și în ceea ce privește sprijinul Chinei pentru Rusia, au existat foarte puține progrese între Bruxelles și Beijing.” În timp ce încearcă să fluidizeze relațiile cu Washingtonul, tonul șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, față de Beijing a devenit din ce în ce mai dur. În replică, China a avertizat împotriva încheierii oricărui acord comercial transatlantic care i-ar afecta interesele. Pe lângă disputele comerciale de lungă durată, există și elefantul din cameră: războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Și, chiar înainte de summit, UE a inclus două bănci chineze pe lista sancțiunilor împotriva Rusiei, ceea ce a determinat Beijingul să își exprime „nemulțumirea puternică și opoziția fermă” față de un pas pe care l-a numit „revoltător”. În ciuda tonului mai dur, deputatul olandez în Parlamentul European Bart Groothuis consideră în continuare că „UE tratează China cu prea multă atenție”. Represiunea Chinei asupra exporturilor de materii prime esențiale reprezintă un exemplu în acest sens, a declarat el pentru POLITICO, și necesită un răspuns dur: „Va trebui să ripostezi cu accesul pe piață”, a declarat Groothuis, care face parte din comisia pentru comerț a Parlamentului. La începutul acestei luni, Beijingul a interzis achizițiile guvernamentale de dispozitive medicale din UE, ca represalii la adresa Bruxellesului care a instituit norme pentru echipamentele medicale chineze. Acest lucru se adaugă unei dispute persistente cu privire la impunerea de către UE, anul trecut, a unor taxe vamale asupra vehiculelor electrice fabricate în China și la taxele de retorsiune ale Beijingului asupra băuturilor alcoolice europene. Organizarea summitului reflectă cât de tensionate au devenit relațiile dintre cele două superputeri economice. În primul rând, președintele chinez Xi Jinping i-a ignorat pe Von der Leyen și pe președintele Consiliului European, Antonio Costa, la începutul acestui an, refuzând invitația de a veni la Bruxelles. Apoi, summitul, planificat inițial să dureze două zile, a fost scurtat la o singură zi. Acum, Von der Leyen și Costa sunt așteptați să se întâlnească cu Xi pentru o discuție privind relațiile UE-China în cursul dimineții, potrivit unui oficial UE. Liderii vor discuta despre geopolitică la prânz, în timp ce o întâlnire cu premierul Li Qiang se va axa pe chestiuni economice și comerciale. La fel ca la summiturile anterioare, nu va exista o declarație comună. Ministerul chinez de Externe a confirmat oficial participarea lui Xi abia luni. La începutul acestui an, Von der Leyen a adoptat un ton neobișnuit de conciliant față de Beijing, care a dat speranțe privind o resetare diplomatică a relațiilor blocului comunitar cu Regatul Mijlociu. Într-un discurs adresat ambasadorilor UE în februarie, ea a declarat că UE trebuie „să se angajeze constructiv cu China”, adăugând că „putem găsi acorduri care ar putea chiar să ne extindă relațiile comerciale și de investiții”. Această deschidere a fost bine primită de Beijing, care a căutat să construiască legături cu Europa atunci când Trump a majorat ulterior tarifele la 145%. Când China a ripostat prin impunerea unor controale stricte asupra exporturilor de pământuri rare, Europa a fost prinsă în focul încrucișat. Deși șeful comerțului al UE, Maros Sefcovic, a negociat proceduri de autorizare mai rapide, Beijingul a refuzat să ridice controalele pentru companiile din UE, care continuă să tragă un semnal de alarmă cu privire la perturbările lanțurilor de aprovizionare din industria critică. „De ce noi, în Europa, nu primim galiu, dacă scopul este de a lovi SUA?”, a întrebat Groothuis. Galiul este utilizat în aplicații militare și în multe alte produse de înaltă tehnologie. Acesta a declarat că autoritățile chineze supun la întrebări dure companiile din UE care solicită permisiunea de a cumpăra galiu și alte materiale: „Cât galiu merge în ce produs? Cine este clientul dumneavoastră? Câte stocuri aveți? Nu fac decât să stabilească unde ne pot stoarce în viitor”. Groothuis, membru al grupului Renew, a cerut în Parlament ca UE „să facă propriile presiuni” în ceea ce privește accesul pe piață, vizele, problemele legate de migrație și achizițiile publice. În cazul în care blocul nu este dispus să facă uz de această pârghie, a spus el, „este ca și cum cineva urinează în cizma ta și tu spui: „Ah, asta e frumos și cald”. Este puțin probabil ca liderul suprem al Chinei să fie de acord. „China are puține motive să ofere UE altceva în afară de obișnuitele victorii ușoare, cu efort redus”, a declarat Francesca Ghiretti, director al Inițiativei China-Europa din cadrul think tank-ului RAND. „Beijingul crede că se află într-o poziție de forță, după ce a obținut un armistițiu temporar cu SUA mai rapid și mai ușor decât se anticipase, în timp ce UE rămâne angajată în negocieri dificile.” Înainte de a se îndrepta spre Beijing, Von der Leyen și Costa vor ateriza la Tokyo pentru lansarea oficială a unei alianțe UE-Japonia care leagă mai strâns politica industrială a celor două economii în fața supracapacității chineze și a tarifelor americane, un semnal pe care Bruxelles-ul speră că Beijingul nu îl va rata. Printre puținele rezultate așteptate după reuniune se numără o presupusă comandă de avioane de pasageri Airbus. În lipsa anunțurilor privind comerțul și securitatea, cele două părți au sperat să semneze un comunicat comun privind clima, dar este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple. Un oficial UE a declarat că ar considera summitul din China un succes „dacă omologii noștri ne recunosc și ne înțeleg preocupările”, de exemplu în ceea ce privește supraproducția și concurența loială la nivel mondial. „Atunci ar depinde de ei să reacționeze”.