Confruntați cu un Donald Trump imprevizibil și o Rusie agresivă, europenii susțin majorarea cheltuielilor pentru apărare și, în unele țări, reintroducerea serviciului militar obligatoriu, arată un sondaj realizat în 12 state UE pentru Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), citat de The Guardian. Sondajul a arătat că majoritățile susțin creșterea bugetului pentru apărare în Polonia (70%), Danemarca (70%) și Marea Britanie (57%). Sprijinul a fost mai redus în alte state, însă minorități semnificative din Germania (47%), Spania (46%) și Franța (45%) au fost, de asemenea, favorabile unui buget militar mai mare. Italia a fost o excepție: doar 17% au susținut creșterea cheltuielilor, în timp ce 57% s-au opus. Europenii din mai multe țări s-au declarat în favoarea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, cu o excepție notabilă: tinerii între 18 și 29 de ani, cei mai susceptibili de a fi încorporați în caz de conflict armat. Cei mai puternici susținători ai serviciului militar au fost în Franța (62%), Germania (53%) și Polonia (51%). În schimb, în țări precum Italia (50% împotrivă), Marea Britanie (53%), Spania (56%) și Ungaria (58%), opoziția a fost mai mare decât sprijinul. Persoanele în vârstă au fost cele mai favorabile recrutării. În Germania, de exemplu, un total net de 49% dintre cei peste 70 de ani au susținut serviciul militar, în timp ce 46% dintre tinerii între 18 și 29 de ani s-au opus. Studiul a relevat, de asemenea, o diviziune profundă a opiniei publice europene în privința lui Trump, a cărui posibilă revenire la președinția SUA a perturbat alianțele tradiționale cu Washingtonul. Țările cu legături tradițional puternice cu SUA devin tot mai sceptice față de sistemul politic american: în Marea Britanie și Germania, 74%, respectiv 67% dintre respondenți consideră că acesta este „defect”. „Relațiile UE-SUA devin tot mai ideologizate,” au scris Ivan Krastev și Mark Leonard, experți ai ECFR, într-o analiză care însoțește sondajul. „În multe privințe, relația partidelor de extremă dreapta cu Trump începe să semene cu relația fostelor partide comuniste cu Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece. Se simt obligați să-l apere pe Trump și să-l imite.” Partidele europene de extremă dreapta, care anterior se inspirau din Rusia lui Vladimir Putin, privesc acum către sistemul lui Trump ca model, sugerează autorii. În schimb, alegătorii partidelor mainstream sunt critici față de Trump și față de sistemul politic american. Chiar și așa, sprijinul extremei drepte și al populiștilor naționali față de Trump persistă, deși există minorități semnificative în rândul susținătorilor acestor partide care văd realegerea lui ca o veste proastă pentru americani. De exemplu, 34% dintre votanții AfD din Germania, 28% dintre susținătorii Adunării Naționale din Franța și 30% dintre alegătorii Reform UK consideră că realegerea lui Trump ar fi „foarte rea” sau „mai degrabă rea” pentru cetățenii SUA. Constatările sondajului vin în ajunul unui summit NATO, ce va avea loc săptămâna aceasta, unde aliații vor fi chemați să majoreze cheltuielile de apărare la cel puțin 5% din PIB anual până în 2032. Spania a respins deja această țintă ca fiind „nerezonabilă” și „contraproductivă”, iar Italia dorește amânarea termenului până în 2035. În majoritatea țărilor analizate, alegătorii sunt sceptici că Europa poate deveni independentă de SUA în domeniul apărării. Cetățenii din Germania, Spania, Polonia și Italia au fost mai predispuși să spună că ar fi foarte dificil sau practic imposibil ca UE să obțină autonomie în materie de apărare și securitate. Doar în Danemarca o mică majoritate (52%) a considerat că este posibil ca UE să atingă acest obiectiv. Danemarca, vizată direct de afirmațiile lui Trump legate de Groenlanda, a prezentat și cel mai ridicat nivel de antipatie față de președintele american: 86% consideră că sistemul politic american este „defect”, iar 76% văd realegerea lui Trump drept un lucru negativ pentru americani. Mai multe țări europene susțin dezvoltarea unui potențial de descurajare nucleară național, independent de SUA, cu cel mai mare sprijin în Polonia (60%), Portugalia (62%) și Spania (54%). În Germania, sprijinul pentru această idee a fost de doar 39%. Cancelarul Friedrich Merz a propus ca țara sa să împartă arme nucleare cu Franța și Marea Britanie, dar a subliniat că acest lucru nu poate înlocui scutul de protecție oferit de SUA asupra unei mari părți din Europa. Un semnal încurajator pentru Kiev este faptul că majoritatea europenilor se opun urmării exemplului SUA în cazul în care Trump ar forța Ucraina să cedeze teritorii ocupate sau ar ridica sancțiunile economice împotriva Rusiei. Chiar și în Ungaria, al cărei guvern a frânat în mod constant acordul privind sancțiunile UE, 40% se opun replicării unei eventuale decizii americane de ridicare a sancțiunilor, în timp ce 38% sunt pentru. În celelalte țări, majoritățile au fost categoric împotriva adoptării unei politici pro-Rusia în privința Ucrainei, inspirată de Washington. Autorii raportului oferă două interpretări ale acestui sprijin european pentru Ucraina: „O interpretare este că europenii susțin o politică autonomă europeană de sprijin pentru Ucraina și nu vor să urmeze orbește linia trasată de Trump. Dar o altă perspectivă ar fi că europenii doresc ca ucrainenii să continue să lupte în locul lor.” Ivan Krastev, președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a spus că „efectul real al revenirii lui Trump este că Statele Unite oferă acum un model credibil pentru extrema dreaptă europeană. A fi pro-american în prezent înseamnă, în mare parte, a fi sceptic față de UE; a fi pro-european înseamnă a fi critic față de America lui Trump.” Sondajul a fost realizat luna trecută pe un eșantion de 16.440 de adulți, la comanda ECFR.