„O dușmănie neîntreruptă”: Cum a devenit „Vântul prin salcâmi” cel mai diviziv film al anului
Filmul adaptat de Emerald Fennell după clasicul lui Brontë a stârnit discuții aprinse online, generând controverse cu privire la distribuție și costume. Filmul, care va fi lansat săptămâna viitoare, este considerat a fi cel mai controversat al anului, fiind criticat pentru interpretări și alegerea actorilor, potrivit bbc.com.
👉 Controverse legate de distribuție și recepția publicului
Polemica a început în iulie 2024, când s-a anunțat că cineva cunoscut pentru satire provocatoare adaptează un clasic victorian venerat. Fennell, cunoscută pentru „Promising Young Woman” și „Saltburn”, a fost acuzată de lipsă de substanță și de folosirea unui stil extravagant care nu reușește să abordeze teme serioase. Aprobarea publicului a scăzut dramatic în septembrie 2024, odată cu confirmarea că Margot Robbie și Jacob Elordi vor juca rolurile principale, Cathy și Heathcliff. Deși în romanul lui Brontë, aceștia au adolescenți, actorii au vârste de 35 și 28 de ani respectiv.
Criticile s-au amplificat deoarece Robbie a păstrat părul blond drept, în contrast cu „cărarea negre” menționate în roman. De asemenea, unii cercetători sugerează că Heathcliff nu este alb, deci alegerea lui Elordi ca protagonist ar putea fi considerată o albire a personajului. Totuși, directorul de casting, Kharmel Cochrane, nu a fost deranjată de comentariile negative, afirmând că filmul este o artă, fără a necesita o acuratețe strictă.
👉 Reacții critice la adaptarea și impactul asupra fanilor
Fennell nu este prima care adaptează romanul, Laurence Olivier și Merle Oberon jucând în filmul din 1939, dar odată cu testele de proiecție din august anul trecut, reacțiile au fost critice. Participanții au descris povestea ca fiind „lipsită de nuanță emoțională” și plină de detalii provocatoare. Trailerul a exacerbat criticile cu imagini considerate exagerate, iar o imagine cu Robbie făcând pâine a stârnit reacții negative pe rețelele sociale.
Unii comentatori și-au exprimat îngrijorarea că stilul modern și alegerea muzicală sunt potrivite mai degrabă anilor '80 decât începutului anilor 1800. Această plecare de la textul original îi provoacă pe fanii devotați ai romanului să perceapă filmul ca pe un atac personal.
Dragostea publicului pentru roman este profundă și, pentru mulți, face parte din identitatea lor. Fennell a recunoscut că și-a dorit să creeze o adaptare iubită, spunând că ar fi fost „furioasă” dacă altcineva ar fi făcut-o. Deși criticile nu sunt favorabile, ele au generat o atenție semnificativă, sporind anticiparea pentru film.
Reacțiile din mediul online sugerează că, în ciuda controverselor, existând și aprecieri, filmul ar putea fi „un nou clasic”. Un critic de film a numit chiar noua adaptare „un clasic de neuitat”, iar unii fani ai romanului își exprimă dorința de a viziona filmul, lăsând deoparte preocupările legate de acuratețe.