Seedance 2.0 ar putea fi următoarea mare speranță a videoclipurilor gen AI, dar rămâne o „mizerie”

Când cineastul irlandez Ruairi Robinson a început să publice o serie de clipuri scurte create cu Seedance 2.0 - cel mai nou model de generare de video dezvoltat de ByteDance, creatorul TikTok - a fost greu de negat că imaginea era mult mai impresionantă decât ceea ce am văzut de la alte companii de AI generativ. Clipurile, avându-l în prim-plan pe un duplicat digital al lui Tom Cruise, arătau foarte asemănător cu adevăratul actor în timp ce lupta cu Brad Pitt, roboți umanoizi și zombi. Conform theverge.com, caracterul se mișca cu o fluiditate complexă, aproape asemănătoare cu o coregrafie, amplificată de o „cameră” cinetică.

👉 Reacții din industrie și probleme legale privind drepturile de autor

Entuziaștii AI iubesc să proclame că industria de divertisment tradițională este în declin, iar unele dintre cele mai mari studiouri de la Hollywood păreau alarmate de capacitățile recente ale Seedance, în condițiile în care videoclipurile cu un Tom Cruise fals continuau să acumuleze vizualizări. Asociația de Film, Disney, Paramount și Netflix au trimis fiecare câte o scrisoare de încetare a utilizării neautorizate a drepturilor de autor către ByteDance. Ca răspuns, ByteDance a declarat că va lua măsuri „pentru a întări măsurile de protecție existente în timp ce lucrăm pentru a preveni utilizarea neautorizată a proprietății intelectuale și a asemănării de către utilizatori.” ByteDance nu a lansat încă oficial o variantă a Seedance care să împiedice utilizatorii să genereze imagini pentru care compania nu deține drepturile.

👉 Aspecte tehnice și critici privind estetica videoclipurilor AI

Tot ce ține de desfășurarea Seedance 2.0 a avut un aer de stunt viral, mai ales având în vedere că studiourile au făcut deja clar că sunt dispuse să acționeze în judecată atunci când companiile de AI le fură proprietatea intelectuală. Deși este adevărat că videoclipurile create cu Seedance arată mult mai bine decât majoritatea celor realizate cu Sora, Veo, Runway și altele, faptul că generarea unor copii foarte bine finisate este principala realizare a noului model face ca Seedance 2.0 să fie doar un alt generator de „mizerie” - deși unul mai sofisticat.

Când ne referim la videoclipurile gen AI ca fiind “mizerie”, comentăm de obicei despre estetică și prezentare. Dar modul în care este creat materialul video AI este o parte esențială a ecuației. Spre deosebire de filmele tradiționale, care pot fi realizate în mod neglijent, lucrurile create cu AI sunt considerate “mizerie” deoarece sunt rezultatul unor fluxuri de lucru lipsite de orice intenție autorală sau artistică directă. Spre deosebire de o echipă de cineaști umani, un model de video AI nu poate urma întotdeauna ritmurile unei povești sau motivațiile unui personaj, dar poate analiza inputuri simple și genera outputuri care par informate de o narațiune (dacă te uiți cu atenție) deoarece programul a fost instruit pe cantități uriașe de date vizuale.

👉 Impactul și limitele Seedance 2.0 prin exemplul lui Jia Zhangke

Proiectele precum Seedance 2.0 își propun să mimeze realitatea (adică: lucruri create de oameni), dar modelele nu pot face acest lucru decât dacă au fost mai întâi dotate cu o cantitate suficientă de material sursă asupra căruia să poată să își bazeze iterațiile. Permițând o astfel de încălcare evidentă a proprietății intelectuale, ByteDance ne-a arătat că - în afară de acțiunile sale dinamice și de un design sonor mai puternic - în esență, Seedance nu este foarte diferit de colegii săi. A fost ușor să recunoaștem Seedance 2.0 ca un generator de „mizerie” atunci când ne uităm la cele mai virale clipuri create cu programul, care tind să prezinte celebrități de top și personaje fictive evident protejate de drepturi de autor.

Dar, trucul este mult mai greu de deslușit atunci când vizionezi scurtmetrajul lui Jia Zhangke, generat de Seedance 2.0, în care un alter ego AI al lui Zhangke dezbate natura creativității. „Jia Zhangke’s Dance” devine meta, pe măsură ce cele două personaje discută dacă filmele create cu AI ar trebui considerate simple copii ale operelor realizate de oameni sau un nou tip de formă de artă. După ce unul dintre Jias își dezvăluie identitatea ca fiind o copie AI a celuilalt, scurtmetrajul îi urmează pe ambii într-o călătorie asemănătoare cu cea din Matrix prin diferite setări menite să ilustreze capacitatea AI de a crea orice imagine poate gândi un utilizator.

„Jia Zhangke’s Dance” se desfășoară cu o fluiditate și o coeziune narativă pe care ar fi extrem de greu să o găsești răsfoind aplicația Sora a OpenAI. Dar dacă te uiți mai atent la ceea ce se întâmplă în fundalul scenelor mai aglomerate, care implică personaje secundare, nu este greu de observat că Seedance 2.0 face unele din aceleași greșeli de continuitate care afectează toate generatoarele de video.

👉 Provocări tehnice și perspective de viitor pentru videoclipurile AI

„Jia Zhangke’s Dance” este un exemplu strălucitor de cum cineaștii pot crea lucruri acceptabile cu AI generativ, atâta timp cât sunt suficient de abili pentru a ști cum să lucreze în jurul limitărilor tehnologiei. Deși cadrele filmului sunt foarte scurte, ca majoritatea videoclipurilor generate de AI, acestea sunt editate într-un mod care creează iluzia că fac parte din take-uri mai lungi. Iar, în timp ce personajele din depărtare vor dispărea uneori din vedere, se poate observa că Seedance 2.0 încearcă să obfusceze aceste greșeli acoperindu-le cu obiecte care se mișcă în prim-plan.

Cu siguranță, „Jia Zhangke’s Dance” ne arată cât de multă apreciere au unii entuziaști AI pentru a îmbunătăți aspectul creațiilor lor. Inginerii ByteDance merită cel puțin o parte din credit pentru construirea unui model capabil să recreeze fețele oamenilor cu atâta acuratețe. Dar se pare că această forță ar putea fi legată de datele de antrenament obținute în mod necorespunzător ale modelului, care au pus ByteDance în multă apă caldă, ceea ce a dus compania să își suspende planurile de a lansa API-ul Seedance 2.0 pentru public. În plus față de aspectul mai plăcut, singura modalitate prin care videoclipurile generate de AI ar putea să se desprindă de asocierea cu „mizerie” va fi ca companiile din spatele lor să dovedească că modelele lor pot crea lucruri fără a avea nevoie să fure lucrările altor persoane. Studiouri precum Asteria și companii precum Adobe încearcă să abordeze această a doua problemă cu modele „SIGURE pentru drepturile de autor”, construite cu date care au fost corect licențiate. Dar până nu vom începe să vedem lucrări de calitate venind din această nouă eră a programelor AI, totul va fi „mizerie”.