Bucureștiul își creează rețea de adăposturi climatice pentru caniculă și ger

Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a decis, joi, înființarea unei rețele de „adăposturi climatice” în Capitală, destinate să ofere refugiu gratuit cetățenilor în perioadele de caniculă sau ger. Potrivit digi24.ro, aceste spații vor fi situate în biblioteci, muzee și alte locații aparținând atât instituțiilor publice, cât și unor entități private.

👉 Reguli și criterii pentru funcționarea adăposturilor

Documentul adoptat prevede că adăposturile vor funcționa conform programului normal al instituțiilor care le găzduiesc, fără prelungiri. Locațiile vor fi selecționate și acreditate de Direcția de Mediu, în funcție de criterii precum confortul termic, accesibilitatea și dotările necesare. În rețea pot intra și spații deținute de companii private, ONG-uri, universități sau instituții religioase, cu condiția să ofere acces gratuit în perioada activării sistemului.

Certificarea acestor adăposturi va fi valabilă timp de trei ani, cu opțiunea de a fi reînnoită. Rețeaua va folosi infrastructura existentă, adaptată pentru a asigura condiții minime de confort, precum o temperatură adecvată, apă potabilă și spații pentru odihnă.

👉 Inițiativa USR pentru implementarea rețelei în București

Proiectul, propus de consilierii generali ai USR, transformă Bucureștiul în prima capitală din România care implementează o astfel de rețea de protecție climatică. Inițiativa include și dezvoltarea unei platforme digitale ce va oferi o hartă interactivă și informații actualizate în timp real despre locațiile disponibile. „Este un pas important pentru un oraș care trebuie să se adapteze real la schimbările climatice. Aceste adăposturi pot face diferența în perioadele de risc”, a declarat Bogdan Sabo, consilier general USR și inițiator al proiectului.

Aceștia estimează că până la finalul anului 2027 rețeaua ar putea ajunge la aproximativ 80 de adăposturi climatice, iar pe termen lung, planul este ca, până în 2028, fiecare bucureștean să aibă un astfel de spațiu la o distanță de aproximativ 300 de metri de locuință. „Este o măsură de adaptare urbană necesară și firească pentru un oraș european”, a adăugat Gabriela Dinu, co-inițiatoare a proiectului, făcând apel și la primăriile de sector să se alăture acestei inițiative.