Dna antic dezvăluie selecția direcțională răspândită în Eurasia de Vest

Potrivit nature.com, analiza ADN-ului antic a revoluționat înțelegerea noastră despre istoria populațiilor, dar potențialul său de a oferi informații despre biologia evolutivă umană nu a fost complet valorificat din cauza dimensiunilor limitate ale eșantioanelor și dificultății de a distinge selecția direcțională de schimbările cauzate de migrații sau structura populației.

👉 Metoda de detectare a selecției direcționale aplicată în Eurasia de Vest

În acest articol, prezentăm o metodă de detectare a selecției direcționale în datele seriei temporale de ADN antic, care testează tendințele consistente în schimbarea frecvenței alelelor în timp. Această metodă a fost aplicată la 15.836 de indivizi din Eurasia de Vest (10.016 dintre ei având date noi). Lucrările anterioare au arătat că selecțiile dure, care conduc mutațiile avantajoase la fixare, au fost rare pe parcursul evoluției umane. În contrast, în ultimele zece milenii, am descoperit că sute de alele au fost afectate de selecție direcțională puternică.

De asemenea, documentăm modificări de o deviație standard la nivelul variației moderne în combinații de alele care prezic astăzi trăsături complexe. Acestea includ scăderi în grăsimea corporală prezisă și schizofrenie, precum și creșteri în măsurile performanței cognitive. Aceste efecte au fost măsurate în societăți industrializate, iar legătura lor cu fenotipurile adaptive din trecut rămâne neclară.

👉 Estimarea coeficienților de selecție pentru variante genetice

Estimăm coeficienții de selecție la 9,7 milioane de variante, ceea ce permite studiul modului în care forțele darwiniene se leagă de efectele alelelor și modelează arhitectura genetică a trăsăturilor complexe.