Programul de rezistență al creierului: hipotalamusul își amintește exercițiile
Un nou studiu co-conducător arată că creierul „programează” de fapt rezistența fizică. O echipă de cercetători a descoperit că un grup specific de neuroni din hipotalamusul ventromedial (VMH), definit de o proteină numită SF1, urmărește exercițiile fizice și formează o „memorie” a activității anterioare. Acești neuroni nu doar reacționează la un antrenament; ei îndrumă activ corpul să-și îmbunătățească capacitatea de rezistență, conform neurosciencenews.com.
👉 Rolul hipotalamusului în adaptarea la exerciții
Studiul, publicat în revista Neuron, arată cum corpul se adaptează la activitatea fizică și ar putea conduce, în final, la tratamente care reproduc beneficiile antrenamentului fizic atunci când mișcarea este limitată. Creierul poate programa capacitatea de rezistență, acționând ca un intermediar critic în răspunsul adaptativ la antrenament. Kevin Williams, Ph.D., Profesor Asociat de Medicină Internă și membru al Centrului de Cercetare Hipotalamică de la UT Southwestern, a declarat că de obicei oamenii consideră că adaptarea corpului la exerciții are loc prin mușchi, inimă și plămâni.
Cercetătorii au studiat rolul proteinelor SF1 la șoareci care au urmat un program riguros de antrenament. Aceștia au alergat de cinci zile pe săptămână pe o bandă de alergare mică, cu o cursă lungă săptămânală care creștea în viteză, ceea ce a dus la o îmbunătățire semnificativă a rezistenței. Activitatea neuronilor care produc SF1 a crescut, sugerând că aceștia formează o „memorie” a exercițiilor anterioare.
👉 Importanța neuronilor SF1 în creșterea rezistenței
Când neuronii au fost blocați să emită impulsuri după programele de exerciții, capacitatea de rezistență a șoarecilor nu a crescut. Prin creșterea artificială a activității neuronilor SF1 după exerciții, s-au observat îmbunătățiri continue ale rezistenței. Williams a mai adăugat că aceste rezultate sugerează că neuronii VMH care produc SF1 conduc la îmbunătățiri ale rezistenței în răspuns la exerciții. Pe viitor, cercetările ar putea duce la modalități noi de a crește rezistența fără exerciții, un potențial punct de cotitură pentru persoanele care nu pot să își crească activitatea fizică din cauza bolii sau a mobilității limitate.
Potrivit lui J. Nicholas Betley, un alt co-conducător al studiului, studiul subliniază că creierul este un intermediar crucial în procesul de creștere a performanței atletice. Alți cercetători de la UT Southwestern au contribuit la acest studiu, inclusiv Joel K. Elmquist, D.V.M., Ph.D., și Teppei Fujikawa, Ph.D. Studiul a fost finanțat prin granturi de la Universitatea din Pennsylvania și Institutul Național de Sănătate.