Viața modernă ar putea depăși limitele minții umane, reflectând o nepotrivire evolutivă

Conform sciencealert.com, un nou studiu realizat de cercetători din Singapore sugerează că progresele rapide ale speciei umane au lăsat corpurile și mințile noastre în urmă. Cercetătorii discută despre cum viața modernă, cu presiuni constante și comunități vaste, poate influența negativ sănătatea fizică și mentală, generând probleme precum obezitatea și anxietatea.

👉 Adaptarea umană la comunități mici și amenințări imediate

Într-o lucrare recent publicată în Behavioral Sciences, specialiștii în științe sociale din Singapore au examinat studii și teorii anterioare pentru a susține argumentul că oamenii s-au evoluat pentru a face față grupurilor mici și pentru a răspunde la amenințări imediate, recunoscute. În prezent, ne confruntăm cu comunități mari și o conectivitate constantă, ceea ce duce la o competiție acerbă.

👉 Efectele nepotrivirii evolutive asupra sănătății mentale

„Stresul, singurătatea și anxietatea sunt adesea considerate probleme personale sau de stil de viață, dar ele ar putea reflecta o nepotrivire între mediile în care trăiesc oamenii și condițiile la care mințile și corpurile noastre s-au adaptat”, spune psihologul de mediu Sarah Chan de la Universitatea de Tehnologie și Design din Singapore (SUTD). Aceasta subliniază importanța de a gândi nu doar la reziliența individuală, ci și la modul în care sunt concepute orașele și comunitățile.

Cercetătorii afirmă că răspunsurile instinctive ale oamenilor au fost perfecționate pe parcursul a sute de mii de ani de evoluție, dar nu mai funcționează la fel de bine în mediul modern dezvoltat în ultimele două secole. De exemplu, era mai ușor să ne înțelegem poziția într-un grup înainte de era internetului. Acum, ne comparăm constant cu liste lungi de prieteni, rude, celebrități și străini.

„Competiția nu este ceva nou, dar viața modernă o poate face să pară constantă”, afirmă psihologul de cercetare Jose Yong de la Universitatea James Cook din Singapore. Aceștia sugerează că o perspectivă evolutivă ar putea explica de ce oamenii reacționează atât de puternic la comparații și la teama de a rămâne în urmă, chiar și atunci când acele semnale provin de la străini sau de pe ecrane, mai degrabă decât dintr-un grup social mic.

Problemele precum schimbările climatice, pandemiile globale, instabilitatea economică și avansul tehnologic, inclusiv inteligența artificială, sunt descrise ca fiind o „policriză”. „Aceste incidente – de la șocuri globale majore la impacturile lor psico-sociale – sunt din ce în ce mai recunoscute ca fiind interconectate într-un mod care le susține reciproc apariția”, scriu cercetătorii în lucrarea publicată.

De asemenea, studiile anterioare sugerează că viața urbană aglomerată face ca organismul nostru să se simtă mereu sub atac, iar cultura modernă suprimă factorii de mediu în influențarea evoluției speciei noastre. Conceptul cercetătorilor, denumit ipoteza nepotrivirii evoluționiste sociale și a competiției (SEMCH), sugerează că o mai bună înțelegere a acestuia ar putea ajuta în abordarea unor probleme psihologice contemporane.

👉 Propuneri pentru reducerea impactului negativ al mediilor urbane

Cercetătorii susțin că locurile ar putea fi concepute pentru a părea mai puțin aglomerate și mai puțin copleșitoare – folosind spații naturale și medii mai verzi ca punct de plecare. Aceasta se aplică și spațiilor digitale. Ei nu pledează pentru o întoarcere la tehnologiile digitale anterioare, ci pentru a le proiecta astfel încât să reducă sentimentul de competiție.

Cercetătorii doresc, de asemenea, ca unele dintre aceste idei să fie testate prin studii suplimentare în lumea reală cu privire la cum contribuie mediul nostru la bunăstarea noastră. „Trebuie să proiectăm intervenții care funcționează cu natura noastră umană evoluată, nu împotriva ei”, spune Yong. Studiul a fost publicat în Behavioral Sciences.