Alimentele ultra-procesate cresc riscul de boli de inimă cu 67%
Conform prevention.com, un studiu recent a evidențiat efectele negative ale alimentelor ultra-procesate asupra sănătății inimii. Aceste produse, deja parte din dieta americană, sunt asociate cu boli cronice și deces prematur. Studiul a constatat că consumul acestor alimente crește semnificativ riscul de boli de inimă.
👉 Definiția și exemplele alimentelor ultra-procesate
Alimentele ultra-procesate sunt definite de sistemul de clasificare Nova ca formulări industriale făcute în principal din substanțe extrase din alimente (precum uleiuri, grăsimi, zahăr, amidon și izolați de proteine) sau sintetizate în laboratoare (de exemplu, aromatizante artificiale, coloranți, îndulcitori care nu conțin zahăr și emulgatori). Exemplele includ pâini comerciale, deserturi, mezeluri, cereale pentru micul dejun, hamburgeri de soia, iaurturi aromatizate, mese gata de a fi încălzite precum pizza congelată, băuturi răcoritoare și bomboane. Cercetările anterioare au arătat că peste 73% din proviziile alimentare din SUA sunt ultra-procesate.
👉 Studiul privind impactul alimentelor ultra-procesate asupra bolilor cardiovasculare
O echipă de cercetători a publicat recent un studiu în JACC: Advances, examinând cum afectează aceste alimente sănătatea inimii. Ei au recoltat date observaționale auto-raportate de la un grup de 6,814 adulți din SUA cu vârste cuprinse între 45 și 84 de ani, care inițial nu prezentau boli cardiovasculare clinice evidente. Folosind chestionare de frecvență alimentară, cercetătorii au estimat cantitatea de alimente ultra-procesate consumate de participanți. Întrebările de follow-up au fost colectate pe parcursul a 12 ani, iar cercetătorii au examinat dosarele medicale ale participanților pentru evenimente cardiovasculare, precum atacuri de cord sau accidente vasculare cerebrale. Ei au ajustat datele pentru a ține cont de obiceiurile de viață, calitatea dietei și alți factori de risc, concentrându-se strict pe impactul procesării alimentelor asupra acestor rezultate.
Cercetătorii au concluzionat că adulții care consumau cele mai multe alimente ultra-procesate (aproximativ 9.3 porții pe zi, în medie) erau cu 67% mai predispuși să experimenteze un eveniment cardiovascular major, comparativ cu cei care consumau mai puțin (aproximativ 1.1 porții pe zi). De asemenea, riscul a crescut incremental, fiecare porție suplimentară pe zi fiind legată de o creștere de 5.1% a riscului. Această statistică este „destul de semnificativă”, afirmă Minhal Makshood, M.D., cardiolog la MedStar Montgomery Medical Center. Relația părea să fie și mai puternică în rândul participanților de culoare, ceea ce evidențiază inegalitățile legate de accesul la alimente, mediu alimentar și marketingul țintit, toate acestea putând crește riscul cardiovascular. Totuși, este important de reținut că aceste constatări conturează o corelație și nu dovedesc o cauzalitate.
În cadrul acestui studiu, cercetătorii au constatat că nouă porții conduc la un risc crescut de boli de inimă. „Nouă porții de alimente ultra-procesate pot părea mult, dar în modelele alimentare moderne, este destul de realizabil, deoarece fiecare componentă a unei mese poate conta separat”, explică Allen Taylor, M.D., președintele cardiologiei la MedStar Heart and Vascular Institute. „O zi tipică ar putea include cereale ambalate și iaurt aromatizat la micul dejun, o bară de proteine ca gustare, un sandviș la prânz, chipsuri după-amiaza și o cină dintr-un fel de mâncare congelat sau fast-food. Punctul cheie este că alimentele ultra-procesate sunt atât de integrate în dietele noastre încât nu le recunoaștem ca atare.”
Impactul acestor alimente asupra sănătății inimii este complex. În primul rând, ele tind să înlocuiască alimentele întregi, bogate în nutrienți, și au niveluri mai mari de sodiu, carbohidrați rafinați, zaharuri adăugate și grăsimi nesănătoase, spune Dr. Taylor. Ele oferă, de asemenea, calorii în exces, dar de obicei nu sunt sățioase, adesea din cauza lipsei de fibre, adaugă Dr. Makshood. În plus, procesarea alimentelor în sine „poate altera matricea alimentului, afecta funcția microbiomului intestinal, perturba semnalizarea intestin-creier și contribui la inflamații, rezistență la insulină, probleme cu colesterolul și hipertensiune arterială”, explică Dr. Taylor, toate acestea putând contribui la riscul de boli cardiovasculare.
Bilanțul ar trebui să fie obiectivul - nu perfecțiunea. Dr. Makshood recomandă adesea pacienților să adopte o abordare 80/20 care se concentrează pe consumul de alimente întregi și minim procesate cea mai mare parte a timpului, „permițându-vă să vă bucurați de alimente procesate ocazional fără vinovăție”, spune ea. „Subliniați alimentele întregi sau minim procesate, cum ar fi legumele, fructele, leguminoasele, peștele și nucile”, spune Dr. Taylor. „Substituții simple, reducerea dependenței de gustările ambalate și mesele rapide, gătitul mai frecvent acasă și acordarea de atenție listelor de ingrediente pot conduce pacienții în direcția bună. Chiar și modificările modeste sunt probabil benefice.” Cu cât te apropii mai mult de dieta mediteraneană, cu atât mai bine, spune Dr. Taylor. „Pare ceva sofisticat, dar dieta mediteraneană este, în esență, o dietă bazată pe alimente întregi și cu conținut scăzut de alimente ultra-procesate. Și are beneficii majore pentru sănătate deja demonstrate, variind de la reducerea riscului de boli de inimă până la reducerea riscului de demență.”
În concluzie, Dr. Makshood subliniază: „Acest studiu nu ar trebui să-i facă pe oameni să creadă că consumul unei gustări ambalate este periculos sau că nutriția trebuie să fie totul sau nimic. Mesajul mai important este că modelul alimentației contează. Cu cât alimentele ultra-procesate domină dieta, cu atât mai mare este probabilitatea de a suferi o povară cardiovasculară în timp.”