Cercetătorii descoperă că consumul acestui aliment popular crește riscul de boli cardiace cu 67%

Conform prevention.com, titlurile despre alimentele ultra-procesate sunt tot mai frecvente. Acestea au devenit o componentă de bază în dieta americană, însă tipul acesta de alimente se dovedește a avea efecte negative asupra sănătății umane. Studiile au asociat acest grup de alimente cu decesul prematur, boli cronice și dificultăți în pierderea în greutate.

👉 Definiția și prevalența alimentelor ultra-procesate

Cercetătorii au descoperit acum că alimentele ultra-procesate pot influența semnificativ riscul de boli cardiace. În cazul în care nu sunteți familiarizați cu definiția alimentelor ultra-procesate, acestea sunt considerate, conform sistemului de clasificare Nova, formulări industriale compuse predominant sau în întregime din substanțe extrase din alimente (precum uleiuri, grăsimi, zahăr, amidon și izolate de proteine) sau sintetizate în laboratoare (precum arome artificiale, coloranți, îndulcitori fără zahăr și emulsifianți). Exemple includ pâinile produse comercial, deserturile, mezelurile, cerealele pentru mic dejun, burgerii de soia, iaurturile aromatizate, mesele gata de încălzit precum pizza congelată, băuturile răcoritoare și bomboanele. Cercetările anterioare au indicat că peste 73% din aprovizionarea alimentară din SUA este ultra-procesată.

👉 Studiu privind consumul și riscurile cardiovasculare

Cercetătorii din spatele celei mai recente studii, publicate în JACC: Advances, au examinat cum aceste alimente afectează sănătatea inimii, colectând date auto-raportate, observaționale, de la un grup de 6.814 adulți din SUA cu vârste între 45 și 84 de ani care, inițial, nu aveau boli cardiovasculare evidente clinic. Cercetătorii au folosit chestionare despre frecvența consumului alimentelor pentru a estima cât de multe alimente ultra-procesate au consumat participanții. Chestionarele de urmărire au fost colectate intermitent timp de 12 ani, după care cercetătorii au scanat dosarele medicale ale participanților pentru evenimente cardiovasculare precum atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale sau decese legate de sănătatea inimii. Aceștia au ajustat datele pentru obiceiurile de viață, calitatea dietei și alți factori de risc pentru a se asigura că au analizat strict impactul procesării alimentelor asupra acestor rezultate de sănătate.

Cercetătorii au concluzionat că adulții care consumau cele mai multe alimente ultra-procesate (aproximativ 9,3 porții pe zi, în medie) aveau cu 67% mai multe șanse de a experimenta un eveniment cardiovascular major comparativ cu cei care consumau mai puțin (aproximativ 1,1 porții pe zi). De asemenea, s-a constatat că riscul crește progresiv, fiecare porție zilnică suplimentară fiind asociată cu un risc mai mare de 5,1%—o statistică care este „destul de semnificativă”, spune Dr. Minhal Makshood, cardiolog la MedStar Montgomery Medical Center. Relația a fost și mai puternică în rândul participanților de etnie afro-americană, ceea ce pune în evidență inegalitățile persistente în ceea ce privește accesul la alimente, mediul alimentar și marketingul țintit, toate acestea putând crește riscul cardiovascular, adaugă ea. Totuși, este important de menționat că aceste descoperiri evidențiază o corelație, sau o relație notată—ele nu dovedesc cauzalitatea.

👉 Recomandările privind porțiile alimentelor ultra-procesate

Pentru scopul studiului, cercetătorii au descoperit că nouă porții au dus la un risc crescut de boli cardiace. „Nouă porții de alimente ultra-procesate pot părea multe, dar în modelele alimentare moderne, este destul de realizabil, deoarece fiecare componentă a unei mese poate conta separat”, explică Dr. Allen Taylor, președinte al secției de cardiologie la MedStar Heart and Vascular Institute. „O zi tipică poate include cereale ambalate și iaurt aromatizat la mic dejun, o bară proteică ca gustare, un sandwich cu mezeluri la prânz, chipsuri după-amiaza și o masă congelată sau fast food la cină. Punctul cheie este că alimentele ultra-procesate sunt atât de integrate în dietele noastre încât nici nu le mai recunoaștem ca atare.”

Impactul acestor alimente asupra sănătății inimii este complex. În primul rând, tendința lor de a înlocui sau de a înlătura alimentele integrale, bogate în nutrienți, din dietele oamenilor, și de a avea niveluri mai ridicate de sodiu, carbohidrați rafinați, zaharuri adăugate și grăsimi nesănătoase este semnificativă, spune Dr. Taylor. De asemenea, ele oferă calorii în exces, dar de obicei nu sunt sățioase, adesea din cauza lipsei de fibre, adaugă Dr. Makshood. În plus, procesarea alimentelor în sine „poate altera matricea alimentului, afecta funcția microbiomului intestinal, perturba semnalizarea intestin-creier și contribui la inflamație, rezistență la insulină, probleme de colesterol și hipertensiune”, explică Dr. Taylor, toate acestea putând contribui la riscul de boli cardiovasculare.

Obiectivul ar trebui să fie echilibrul—nu perfecțiunea. Dr. Makshood le recomandă adesea pacienților să adopte o abordare de 80/20 care se concentrează pe consumul de alimente întregi, minim procesate, cel mai adesea, „permițându-vă totodată flexibilitatea de a vă bucura ocazional de alimente procesate fără vină”, spune ea.

„Subliniarea alimentelor întregi sau minim procesate, cum ar fi legumele, fructele, leguminoasele, peștele și nucile, este esențială”, afirmă Dr. Taylor. „Substituții simple, reducerea dependenței de gustările ambalate și mesele convenabile, gătitul mai frecvent acasă și atenția la listele de ingrediente pot ajuta pacienții să facă progrese în direcția corectă. Chiar și schimbările modeste sunt susceptibile de a fi benefice.” Dr. Taylor subliniază că cu cât te apropii mai mult de dieta mediteraneană, cu atât mai bine. „Pare sofisticat, dar dieta mediteraneană este, de fapt, o dietă bazată pe alimente integrale și cu conținut scăzut de alimente ultra-procesate,” spune el. „Și are beneficii majore pentru sănătate deja demonstrate, de la reducerea riscului de boli cardiace la reducerea riscului de demență.”

În concluzie, Dr. Makshood afirmă: „Această studiu nu ar trebui să facă oamenii să simtă că consumul unei gustări ambalate este periculos sau că nutriția trebuie să fie totul sau nimic. Mesajul mai important este că modelul contează. Cu cât alimentele ultra-procesate domină mai mult dieta, cu atât povara cardiovasculară va fi mai mare în timp.”