Cercetătoare de frunte în autism nu apreciază termenul „spectrum”

Metafora definitorie a autismului ca un spectru ar putea fi dusă la pensionare, spune una dintre cele mai influente voci din domeniu. Potrivit unei interviuri cu revista Tes, Dame Uta Frith, neurocercetătoare la University College London, a argumentat că conceptul de spectru a devenit atât de larg încât s-a „prăbușit” și riscă să facă diagnosticul lipsit de sens.

👉 Critici privind evaluările și diagnosticările în creștere pentru autism

Frith susține o revizuire a guvernului britanic în privința creșterii rapide a evaluărilor pentru autism, numind situația actuală, caracterizată prin diagnosticări explozive și așteptări îndelungate, „dezastruoasă.” Ea definește autismul ca o „tulburare neurodezvoltamentală” pe întreaga viață, marcată de comportamente restrictive și repetitive și de „probleme distincte în comunicarea și interacțiunea socială.”

Cercetătoarea își dorește ca eticheta de autism să fie rezervată copiilor cu dificultăți neurodezvoltamentale clare și un debut precoce—de multe ori inclusiv cu deficiențe intelectuale. Ea percepe un grup fundamental diferit în cohorta în expansiune rapidă de adolescenți care sunt verbal fluenți, dar care suferă de anxietate socială sau hipersensibilitate, mulți dintre ei fiind fete. Problemele lor sunt reale, spune ea, dar ar putea fi abordate mai bine sub o altă etichetă.

👉 Îngrijorări privind diagnosticul bazat pe auto-raportare și amploarea spectrului

Frith susține că nu există „nicio bază științifică” pentru ideea că acești pacienți ar putea masca simptomele și se îngrijorează că clinicienii se bazează prea mult pe auto-raporturile subiective ale persoanelor care sosesc convinse că sunt autiste, „mai degrabă decât pe observația clinică obiectivă.” Rezultatul este că spectrul autismului devine „din ce în ce mai acomodant” până la punctul de irelevanță. „Pentru că ce este notabil în a face parte dintr-un spectru imens la care aparținem cu toții?” întreabă ea. „Suntem cu toții neurodiverse; putem accepta asta pentru că toate creierele noastre sunt diferite. Dar asta face ca un diagnostic medical să fie complet lipsit de sens.” Citește întregul interviu aici.