Nu poți „antrena” cu adevărat creierul. Iată ce poți face în schimb.

Multe persoane caută modalități de a îmbunătăți, păstra și prelungi sănătatea creierului. Potrivit vox.com, există o cantitate aparent nelimitată de cărți de auto-ajutor, podcasturi, aplicații mobile, TikTok-uri și Instagram Reels dedicate acestui subiect. Este un demers cât se poate de firesc, având în vedere că boala Alzheimer și demența sunt condiții înfricoșătoare, care implică pierderea identității și a percepției timpului și locului. Aceste afecțiuni le răpesc oamenilor și celor dragi o perioadă specială din viața lor. Întrucât americanii trăiesc mai mult ca niciodată, este doar natural să dorim să fim cât mai prezenți pentru a ne bucura de viață. Cu toate acestea, în ciuda multor promisiuni despre cum putem „exersa” sau „antrena” creierul pentru a ne îmbunătăți cogniția pe termen lung, există multe lucruri pe care nu le știm.

👉 Scepticismul experților privind antrenamentul cognitiv

Am contactat experți despre cum să ne exersăm creierul și am primit o bună parte de scepticism. Mai multe studii care au utilizat sarcini sau jocuri personalizate pentru a verifica dacă acestea pot îmbunătăți inteligența generală pe termen lung au arătat beneficii neglijabile; iată un studiu din 2019 și altul cu rezultate similar de marcate în 2025. „Se pare că nimeni nu a descoperit o metodă de antrenament cognitiv care să se transfere de la sarcina de antrenament la ceva general sau interesant,” a spus Michael Cole, profesor asociat în Centrul pentru Neuroștiințe Moleculare și Comportamentale de la Universitatea Rutgers și autor al cărții Brain Flows: How Network Dynamics Compose the Human Mind.

👉 Strategii pentru o minte sănătoasă

Încă, știința sănătății creierului a evoluat considerabil în ultimii 20 de ani, iar acum dispunem de strategii mai bune, bazate pe dovezi, pentru a ne menține ascuțiți pe măsură ce îmbătrânim. Nu există răspunsuri simple, dar prin combinarea unor cadre de la experți de frunte în învățare, prosperitate și îmbătrânire cognitivă, există un ghid. Îndeplinind aceste cerințe, viața de acum poate deveni mai împlinită — și ar putea avea un impact și pe măsură ce îmbătrânim.

Primul pas: dacă vrei să ai un creier sănătos, ar trebui să ai grijă de sănătatea ta generală în moduri plictisitoare, dar eficiente, pe care le-ai auzit de o mie de ori până acum: mănâncă o dietă sănătoasă, fă exerciții fizice regulat, încearcă să reduci stresul și încearcă să dormi suficient. Tensiunea arterială ridicată este asociată cu un risc mai mare de demență. Inflamația cronică, o altă preocupare modernă, ar putea juca, de asemenea, un rol în declinul cognitiv.

Pe de altă parte, exercițiul fizic pare să fie asociat cu beneficii cognitive: o meta-analiză majoră a cercetărilor relevante a concluzionat că „exercițiul, chiar și la intensitate ușoară, beneficiază cogniția generală, memoria și funcția executivă în toate populațiile.” De asemenea, cercetătorii au constatat repetat că exercițiul pare să protejeze împotriva riscului de Alzheimer sau demență. Un studiu publicat anul trecut a arătat că adulții activi în mijlocul și în etapele ulterioare ale vieții au avut un risc cu mai mult de 40% mai mic de demență de orice cauză. Așadar, o dietă sănătoasă pentru inimă și exercițiile fizice sunt primele etape pentru a avea grijă de hardware-ul minții tale.

👉 Aprinderea curiozității

Dacă vrei să exersezi creierul în sine, trebuie să te familiarizezi cu conceptul de „dificultate dorită.” Avansată de Nate Kornell, un psiholog axat pe memorie și învățare de la Williams College din Massachusetts, ideea de bază este aceasta: dacă ceva vine prea ușor, nu se va întipări. Ai nevoie de un anumit grad de dificultate atunci când înveți abilități noi. Pentru a face asta, ar trebui să îți împrăștii învățarea și să o amesteci; Kornell propune noțiunile de „împrăștiere” (a lua o pauză de la materialul nou și a reveni la el) și „amestecare” (a combina materialul nou cu cel vechi) ca strategii eficiente pentru învățare.

Aceste cadre nu sunt despre îmbunătățirea sănătății cognitive, ci mai degrabă despre a-ți facilita învățarea unui lucru nou când asta vrei să faci. „Într-un termen mai larg în ceea ce privește sănătatea cognitivă, nu schimbă modul în care mintea ta procesează lucrurile,” mi-a spus Kornell. „E doar despre a te pune în situații care sunt mai avantajoase.” Chiar dacă antrenamentul creierului definit în mod restrâns poate să nu aibă beneficii stabilite pe termen lung, asta nu înseamnă că nu ar trebui să ne provocăm mental sau intelectual. Trebuie doar să avem așteptări realiste cu privire la ceea ce pot face aceste exerciții.

În ciuda scepticismului inițial al experților, te-aș încuraja să înveți un joc nou sau să îți găsești un hobby, dar gândește-te la aceasta mai puțin ca la „antrenarea” creierului într-un mod care va duce la o creștere perceptibilă a inteligenței tale. Este mai mult despre a încerca să formezi conexiuni cu alte persoane și a simți un scop pe măsură ce îmbătrânești. Experții de la Centrul pentru Minți Sănătoase al Universității din Wisconsin au caracterizat această mentalitate ca „prosperare” — și ar putea avea, de asemenea, beneficii pe termen lung pentru cogniția pe care mulți dintre noi o dorim.

„Cultivarea acestor calități pozitive ale minții schimbă creierul în moduri care sunt foarte clare și favorabile unei sănătăți cerebrale sporite,” a spus Richard Davidson, fondator și director al Centrului pentru Minți Sănătoase. El și colegul său Cortland Dahl au scris recent o carte intitulată Born to Flourish: New Science Reveals the Four Practices of Thriving. În aceasta, ei spun că prosperitatea are patru componente principale: * Conștientizare (a fi atent la ceea ce se întâmplă în jurul tău chiar acum) * Conexiune (cu alți oameni) * Perspicacitate (în legătură cu tine și de ce te simți așa cum te simți) * Scop (a simți că ai ceva de realizat).

Fiecare dintre aceste calități poate avea beneficii pentru sănătatea ta cognitivă pe termen lung, spune Davidson, însă scopul este o arie de interes particular. Așa cum scriu Davidson și Dahl în cartea lor, bazată pe cercetările grupului lor, „un sentiment puternic de scop susține îmbătrânirea sănătoasă, în special în regiunile creierului legate de învățare și memorie, care sunt vulnerabile la stres.” Persoanele care simt că au un scop experimentează de obicei un declin cognitiv mai puțin sever și o longevitate mai bună în general.

„Un sentiment puternic de scop este probabil cel mai important predictor psihologic al longevității,” a afirmat Davidson. Reflectând asupra acestor strategii pentru a îți hrăni mintea, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, observ modalitățile prin care învățarea de abilități noi și adoptarea de hobby-uri este bună pentru o minte sănătoasă pe măsură ce îmbătrânim, deoarece va stimula curiozitatea și va reduce stresul.

În concluzie, nu te bloca în căile tale pe măsură ce îmbătrânești. Davidson a afirmat că chiar și schimbarea vechilor tale obiceiuri — cum ar fi a urca pe un traseu familiar în direcția opusă, a duce câinele la o plimbare de dimineață sau a face cumpărături într-un alt market — poate beneficia creierul tău.