Vizitarea muzeelor și filmelor poate încetini îmbătrânirea, sugerează un studiu
O seară la teatru sau o după-amiază la muzeu ar putea face mai mult decât să îmbunătățească starea de spirit. Un nou studiu a descoperit că adulții în vârstă care vizitau regulat cinematografe, muzee și teatre aveau o vârstă fiziologică măsurabil mai mică decât cei care mergeau rar sau deloc. Diferența a fost modestă, dar reală, și a rămas semnificativă chiar și după ce cercetătorii au luat în considerare venitul, sănătatea fizică și obiceiurile de viață, conform studyfinds.com.
👉 Detalii despre metodologie și măsurarea implicării culturale
Studiul, publicat în Journal of Epidemiology and Community Health, sugerează că ceva la fel de obișnuit ca o ieșire la filme ar putea ajuta la menținerea unei vârste fiziologice mai mici. Cercetătorii s-au bazat pe datele din English Longitudinal Study of Ageing, un studiu național de lungă durată care monitorizează sănătatea adulților vârstnici din Anglia. Au folosit o metodă statistică construită pentru a elimina influența trăsăturilor personale care nu se schimbă în timp, cum ar fi genetica sau personalitatea, care altfel ar putea explica legătura dintre obiceiurile culturale și sănătate.
👉 Corelarea între implicarea culturală și vârsta fiziologică
În total, 1.899 de indivizi au participat, aproximativ 47% dintre ei fiind bărbați, generând 4.207 runde de date de sondaj și sănătate colectate între 2004 și 2009. Implicarea culturală a fost măsurată întrebând participanții cât de des vizitau cinematografe, muzee sau galerii de artă. Răspunsurile au variat de la „niciodată” la „de două ori pe lună sau mai mult” și au fost convertite într-un punctaj combinat de la 0 la 15. În medie, participanții au obținut 4.3 puncte. Cei care participau cel puțin o dată la câteva luni au avut un punctaj mediu de 7.3, în timp ce cei care mergeau de două ori pe an sau mai puțin au avut un mediu de 2.3 puncte.
Vârsta fiziologică a fost determinată pe baza a zece măsurători fizice din cinci sisteme ale corpului, inclusiv inima și circulația, plămânii, sângele, metabolismul și mușchii și oasele, folosite într-o formulă științifică stabilită. În rândul tuturor participanților, vârsta fiziologică medie a fost de 68.7 ani, iar vârsta efectivă medie a fost de 69.6 ani. Cei care participa frecvent la activități culturale aveau o vârstă fiziologică medie de 66.9 ani, comparativ cu 69.9 ani în rândul participanților mai puțin frecvenți, o diferență de aproximativ trei ani.
Fiecare punct suplimentar pe scara de implicare culturală corespundea cu o scădere de 0.085 ani în vârsta fiziologică. Pe întreaga scară de 15 puncte, vârsta fiziologică prezisă varia între 69.0 ani la cea mai scăzută implicare și 67.8 ani la cea mai ridicată. Cercetătorii au efectuat, de asemenea, o analiză separată pentru a determina dacă implicarea culturală într-un moment dat prezice vârsta fiziologică cu patru ani mai târziu. Aceasta a arătat un tipar similar: un punct mai înalt pe scară a fost asociat cu o vârstă fiziologică cu 0.089 ani mai mică în timp.
👉 Impactul social și mental al participării culturale
Câteva explicații posibile ies în evidență pentru autori. Participarea culturală tinde să întărească legăturile sociale, iar singurătatea este cunoscută ca fiind un factor care accelerează declinul fizic. Aceasta poate, de asemenea, să îndemne oamenii către obiceiuri mai sănătoase, deoarece cercetări anterioare au arătat că persoanele active cultural sunt mai predispuse să mănânce sănătos și să facă exerciții fizice. Implicarea culturală a fost, de asemenea, legată de o sănătate mintală mai bună, iar stresul psihologic cronic este asociat cu îmbătrânirea fizică accelerată. Cercetătorii au fost atenți să sublinieze o limitare importantă: persoanele care îmbătrânesc deja mai lent ar putea avea pur și simplu mai multă energie să iasă, mai degrabă decât ca ieșirile să contribuie la beneficiile observate.
Analiza de patru ani, care a măsurat implicarea cu mult înainte de evaluarea vârstei fiziologice, a fost concepută parțial pentru a aborda această îngrijorare, deși nu o poate exclude complet. Adulții în vârstă care au participat mai des tind să fie mai înstăriți, mai bine educați și în sănătate mai bună de la început, diferențe pe care cercetătorii le-au ajustat statistic. Chiar și așa, locurile culturale nu sunt la fel de accesibile pentru toată lumea.
Autorii argumentează că extinderea accesului accesibil la muzee, teatre și locuri similare ar putea lărgi participarea între grupuri care participă în prezent mai puțin frecvent. Un program de muzeu de 10 săptămâni menționat în studiu, care includea discuții ghidate, manipularea obiectelor și activități artistice, a îmbunătățit rezultatele emoționale precum bucuria și încurajarea în rândul adulților vârstnici social izolați. Programe de acest tip ar putea ajuta la extinderea beneficiilor la persoanele care poate nu caută locuri culturale pe cont propriu.
Rezultatele sunt specifice adulților din Anglia, iar cercetătorii au recunoscut că este posibil să nu fie generalizabile în mod egal în diferite țări sau contexte culturale. Măsura de implicare s-a bazat pe auto-raportare și a acoperit doar cinematografele, muzeele și locurile de spectacol, lăsând deoparte alte forme de viață culturală. Cu toate acestea, studiul contribuie la o bază tot mai mare de dovezi că modul în care oamenii își petrec timpul în anii mai tineri, alături de dietă și exerciții fizice, poate forma modul în care corpurile lor rezistă. O vizită la muzeu sau un spectacol de seară nu este un substitut pentru îngrijirea medicală, dar ar putea avea un impact real asupra corpului, la fel ca și asupra minții.
Avertizare: Acest articol rezumă constatările unui studiu revizuit de colegi pentru o audiență generală și are doar scopuri informative. Nu reprezintă un sfat medical. Cercetarea arată o asociere între implicarea culturală și îmbătrânirea fiziologică mai lentă, nu dovada că una cauzează cealaltă. Oricine are întrebări despre sănătatea sau îmbătrânirea sa ar trebui să consulte un profesionist calificat în domeniul sănătății.
Autorii semnalează câteva limitări importante. În primul rând, pentru că implicarea culturală și vârsta fiziologică au fost măsurate în același timp, direcția relației nu este complet certă, deoarece persoanele care îmbătrânesc mai rar ar putea avea pur și simplu mai multe oportunități de a participa. Analiza de patru ani atenuează această îngrijorare, dar nu o soluționează. În al doilea rând, dimensiunea asocierii a fost relativ mică, ceea ce cercetătorii sugerează că ar putea reflecta parțial și abordarea lor statistică, care captează doar schimbările interne ale persoanei pe perioada studiului și poate rata efectul cumulativ al obiceiurilor culturale de-a lungul vieții. În al treilea rând, implicarea culturală a fost auto-raportată și a acoperit doar trei tipuri de activități (cinema, muzee și participare la teatru sau concert), care s-ar putea să nu capteze toată gama de participare culturală. În al patrulea rând, metodele de estimare a vârstei fiziologice pot genera rezultate diferite, în funcție de ce măsurători și calcule sunt utilizate, deși cercetătorii s-au bazat pe o abordare validată pentru predicția mortalității. În al cincilea rând, rezultatele pot să nu fie generalizabile dincolo de adulții care locuiesc în Anglia. Acest proiect a fost sprijinit de Japan Society for the Promotion of Science, numărul grantului 24K02658. English Longitudinal Study of Ageing este finanțat de National Institute on Aging și de departamente guvernamentale din Marea Britanie coordonate de National Institute for Health and Care Research. Setul de date Harmonized ELSA a fost dezvoltat cu finanțare de la National Institute on Aging. Autorii nu au declarat interese concurente. Aceștia au dezvăluit că au folosit ChatGPT pentru a corecta erorile gramaticale și a îmbunătăți lizibilitatea unei versiuni inițiale și au declarat că au verificat cu atenție și editat manuscrisul final pentru acuratețe științifică.
Autori: Yusuke Matsuyama, Sakura Kiuchi, Jun Aida — Departamentul de Sănătate Publică Dentară, Institutul de Științe Tokyo, Bunkyo-ku, Tokyo, Japonia
Revista: Journal of Epidemiology and Community Health (BMJ Group), publicat online înainte de tipar, 14 iulie 2026
Titlul lucrării: