Oamenii îmbătrânesc mai repede la două vârfuri ascuțite, sugerează un studiu

Îmbătrânirea poate părea un proces lent și gradual, însă cercetările sugerează că aceasta nu este întotdeauna realitatea. Conform unui studiu din 2024 despre schimbările moleculare asociate cu îmbătrânirea, oamenii experimentează două salturi abrupte, unul în jurul vârstei medii de 44 de ani și altul la aproximativ 60 de ani, potrivit sciencealert.com.

👉 Declarațiile geneticianului Michael Snyder despre schimbările îmbătrânirii

„Nu ne schimbăm doar treptat în timp; există schimbări realmente dramatice”, a explicat geneticistul Michael Snyder de la Universitatea Stanford în august 2024, când cercetarea a fost publicată. „Se dovedește că mijlocul anilor 40 este o perioadă de schimbări dramatice, la fel ca și începutul anilor 60. Și acest lucru este adevărat, indiferent de tipul de molecule la care ne uităm.”

👉 Descoperirile privind riscul bolilor și biomarkerii îmbătrânirii

Îmbătrânirea este un proces complex asociat cu un risc crescut de diverse boli. Snyder și colegii săi au investigat biologia îmbătrânirii pentru a înțelege mai bine ce schimbări au loc și cum, în scopul de a mitiga și trata mai bine aceste afecțiuni. Ei au monitorizat un grup de 108 adulți care au donat mostre biologice la câteva luni timp de câțiva ani.

Cercetătorii au observat că în anumite condiții, cum ar fi boala Alzheimer și bolile cardiovasculare, riscul nu crește treptat odată cu trecerea timpului; acesta escaladează brusc după o anumită vârstă. Astfel, au dorit să analizeze mai atent biomarkerii îmbătrânirii pentru a identifica schimbările asociate. Folosind mostrele de la cohorta lor, cercetătorii au urmărit diverse tipuri de biomolecule, inclusiv ARN, proteine, lipide și taxe ale microbiomului din intestine, piele, nazal și oral, totalizând 135.239 de caracteristici biologice.

Fiecare participant a trimis în medie 47 de mostre pe parcursul a 626 de zile, cel mai longeviv participant oferind 367 de mostre. Această bogăție de date a dus la mai mult de 246 de miliarde de puncte de date, pe care cercetătorii le-au procesat, căutând modele în schimbări.

👉 Vârfurile moleculare ale îmbătrânirii identificate în studiu

Câteva studii anterioare au descoperit schimbări non-liniare în abundența moleculară care pot fi corelate cu îmbătrânirea atât la șobolani, cât și la oameni. Studiile realizate pe muște de fructe, șoareci și pești-zebră au indicat, de asemenea, un proces de îmbătrânire în pași. Snyder și colegii săi au observat o schimbare distinctă în abundența multor tipuri diferite de molecule în corpul uman în două etape distincte. Aproximativ 81% dintre toate moleculele studiate au arătat schimbări în timpul uneia sau ambelor etape.

Schimbările au atins un vârf în mijlocul anilor 40 și din nou la începutul anilor 60, cu profile ușor diferite. Vârful din mijlocul anilor 40 a arătat schimbări în legătură cu metabolismul lipidelor, cofeinei și alcoolului, precum și boli cardiovasculare și disfuncții în piele și mușchi. Vârful din începutul anilor 60 a fost asociat cu metabolismul carbohidraților și al cofeinei, boli cardiovasculare, piele și mușchi, reglementarea imunității și funcția renală.

Primul vârf, cel din mijlocul anilor 40, este cel în care multe femei încep să experimenteze menopauza sau perimenopauza, dar cercetătorii au exclus aceasta ca fiind un factor principal: și bărbații au suferit schimbări moleculare semnificative la aceeași vârstă. „Aceasta sugerează că, deși menopauza sau perimenopauza pot contribui la schimbările observate la femeile din mijlocul anilor 40, există probabil alți factori, mai semnificativi, care influențează aceste schimbări atât la bărbați, cât și la femei”, a explicat metabolomicista și autoarea principală Xiaotao Shen, fostă la Stanford, acum la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore. „Identificarea și studiul acestor factori ar trebui să fie o prioritate pentru cercetările viitoare.”

👉 Limitările studiului și perspectivele cercetărilor viitoare

Cercetătorii menționează că dimensiunea eșantionului lor este destul de mică și au testat un număr limitat de mostre biologice, de la persoane cu vârste între 25 și 70 de ani. Cercetările viitoare ar putea explora mai în detaliu acest fenomen, studiindu-l în detalii mai fine, pe o gamă mai largă de subiecți, pentru a înțelege mai bine cum se schimbă corpul uman în timp. Studiul a fost publicat în revista Nature Aging. O versiune anterioară a acestui articol a fost publicată în august 2024.