Înapoi la știri

Chatbot-urile AI fac ca oamenii să gândească la fel, susține un studiu

6 ore în urmă
7 minute min
Cristina Preda
Chatbot-urile AI fac ca oamenii să gândească la fel, susține un studiu

O nouă lucrare de opinie scrisă de o echipă de oameni de știință și psihologi sugerează că utilizarea modelelor lingvistice mari, cum ar fi ChatGPT, ar putea eroda unicitatea modului în care gândim și comunicăm. „Richessea modului în care diferite persoane scriu, argumentează și gândesc este una dintre cele mai valoroase resurse cognitive ale umanității”, a declarat Zhivar Sourati, cercetător în informatică la Universitatea din California de Sud, conform cnet.com.

👉 Impactul folosirii pe scară largă a modelelor lingvistice mari

Atunci când aceste diferențe sunt omogenizate de aceleași modele de limbaj (LLM), rezultatul este exprimarea și gândirea standardizate între utilizatori. „Diversitatea limbii, a perspectivei și a raționamentului nu este doar o amabilitate culturală; este esențială funcțional”, a spus Sourati. Lucrarea, publicată miercuri în revista Trends in Cognitive Sciences, analizează modul în care sute de milioane de oameni din întreaga lume folosesc același număr restrâns de chatbot-uri și ce înseamnă asta pentru individualitatea noastră.

Publicitate

Un studiu Pew Research a arătat că un sfert din americani au folosit ChatGPT anul trecut, dublu față de cifra din 2023. Utilizarea chatbot-urilor este mult mai comună printre adolescenți: două treimi afirmă că le folosesc, iar aproape o treime le utilizează zilnic. De asemenea, companiile investesc masiv în inteligența artificială. Un studiu Stanford a constatat că 78% dintre organizații raportau utilizarea AI în 2024, o creștere față de 55% în 2023.

👉 Riscurile omogenizării gândirii prin utilizarea AI

Deși utilizăm mult AI, există riscul de a pierde diversitatea în modul în care gândim. Echipa subliniază că scrierea generată de LLM-uri variază mai puțin decât ceea ce oamenii vin cu propriile idei. Sourati și coautorii lucrării susțin că LLM-urile prezintă o nouă amenințare pentru gândirea diversă. „Tehnologiile anterioare ne-au influențat și ele cognitiv: internetul a accelerat răspândirea normelor culturale dominante, iar GPS-ul a erodat raționamentul spațial localizat. Însă aceste instrumente au ajutat în principal la stocarea și recuperarea informațiilor”, spune Sourati. „LLM-urile generează raționamentul și articularea în locul tău.”

Aceste modele pot oferi utilizatorilor „un mod final de a gândi despre ceva”, afirmă Sourati. „Și când aceleași câteva sisteme fac asta pentru sute de milioane de oameni simultan, forța omogenizantă este fără precedent în comparație cu tehnologiile anterioare.” Conform autorilor lucrării, o parte din motivul pentru care LLM-urile ar putea împinge gândirea omogenizată este datele folosite pentru a le antrena. Sourati afirmă că LLM-urile sunt instruite să se concentreze pe regularitățile statistice din datele lor de instruire, care pot suprareprezenta limbile și ideologiile dominante, ducând la rezultate care se apropie de o fereastră mai îngustă a experienței umane.

Există un motiv întemeiat pentru care autorii avertizează împotriva acestei tendințe. Gândirea omogenizată reduce pluralismul, ideea că perspectivele multiple sunt benefice pentru societate în ansamblu. „Această valoare a pluralismului este fundamentată în principiul de lungă durată că un bun raționament necesită expunerea la gândiri variate”, scriu autorii în lucrare. „Netratat, acest proces de omogenizare riscă să aplatizeze peisajele cognitive care conduc la inteligența colectivă și la adaptabilitate.”

Așadar, folosim modalități diferite de gândire pentru a găsi mai multe soluții la o problemă. Dacă pierdem capacitatea de a gândi și comunica diferit, acest lucru ar putea afecta modul în care ne adaptăm la noile situații. „Îngrijorarea nu este doar că LLM-urile formează modul în care oamenii scriu sau vorbesc, ci că ele redefiniesc subtil ceea ce contează ca discurs credibil, perspectivă corectă sau chiar raționament bun”, a spus Sourati într-o declarație.

Autorii susțin că această tendință afectează chiar și persoanele care nu folosesc chatbot-uri. „Dacă multe persoane din jurul meu gândesc și vorbesc într-un anumit mod, iar eu fac lucrurile diferit, aș resimți o presiune de a mă alinia la ei, deoarece ar părea o modalitate mai credibilă sau social acceptabilă de a-mi exprima ideile”, afirmă Sourati.

Owen Muir, un psihiatru intervențional, este de acord cu punctele de vedere ale lucrării, spunând că „'o limbaj mai mediu' se integrează în comunicarea umană, chiar și când mașinile nu sunt în cameră.”

Alte postari din Tech
Acasa Recente Radio Județe